ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4987/2022

Ședința publică din data de 27 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub număr de dosar x/2021, la data de 17.11.2021, reclamanții Sindicatul Ropol și membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. și VV., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

Prin sentința civilă nr. 35 din 17 februarie 2022, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes și a respins capătul 1 al cererii de chemare în judecată, ca lipsit de interes.

Totodată, Curtea de apel a respins excepția inadmisibilității privind capătul 2 de cerere și a respins capătul 2 de cerere, ca nefondat.

Reclamanții Sindicatul Ropol și membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. și VV. au formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 35 din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, solicitând casarea în parte a sentinței în ceea ce privește capătul 2 al cererii de chemare în judecată.

Se arată că așa cum rezultă din motivarea sentinței civile nr. 35/17.02.2022 a instanței de fond au fost aplicate greșit normele de drept în cauza supusă judecății, astfel:

Prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021 au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.

Prin anexele 1 si 2 din Normele de aplicare a Legii nr. 168/2020 s-au stabilit misiunile și operațiile desfășurate de personalul MAI in perioada 1998 - 2011, și începând cu anul 2012, fără ca printre acestea să se regăsească și misiunile executate, sub egida Agenției Europene WW., de către polițiștii de frontieră, în condițiile în care, anual, în hotărârile CSAT prin care se stabilesc toate misiunile internaționale la care participa personalul MAI în baza Legii nr. 121/2011, acestea fiind prevăzute în anexa 2 la fiecare hotărâre CSAT.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 415/2002 actualizata, privind organizarea si funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării:

"CSAT emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice la care se referă, acestea răspund, în condițiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare".

În cauza dedusă judecății, normele legale anterior citate au fost încălcate, deoarece anexele normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru personalul din MAI, contravin hotărârilor CSAT, în sensul că înlătură misiuni care au fost recunoscute și stabilite de membrii CSAT (ministrul Afacerilor Interne este membru CSAT) precum cele derulate de polițiștii de frontieră sub egida Agenției WW..

Față de caracterul obligatoriu al acestor hotărâri, inclusiv din perspectiva calificării acestor misiuni ca făcând parte din categoria misiunilor prevăzute de Legea nr. 121/2011, emiterea ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021 cu excluderea misiunilor WW., limitează în mod nelegal dreptul lucrătorilor MAI care au participat la astfel de misiuni de a beneficia de meritele recunoscute prin Legea nr. 168/2020.

Acest lucru reiese și din art. 4 din Legea nr. 121/2011 participarea la misiunile și operațiunile în afara teritoriului statului român prevăzute la art. 2 din lege, precum și numărul de participanți și costurile aferente misiunilor, se stabilesc de Consiliul Superior de Apărare a Țării.

În acest context normativ, prerogativa Ministrului Afacerilor Interne de a individualiza în anexa normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 misiunile pentru care legea recunoaște drepturile conferite personalului MAI participant, nu se confundă cu dreptul exclusiv al CSAT de a stabili misiunile anuale externe și încadrarea acestora în Legea nr. 121/2011.

Pe de altă parte, Legea nr. 168/2020 reglementează modalitățile de recunoaștere a meritelor personalului participant la misiuni/operații în afara teritoriului statului român. Art. 2 (b) din Legea nr. 168/2020 definește misiunile ca fiind cele prevăzute la art. 2 (1) și art. 3 (3) din Legea nr. 121/2011, precum și alte misiuni cu potențial de risc ridicat stabilite prin ordin al conducătorului instituției din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Din analiza art. 2 (b), prima teză, rezultă că misiunile efectuate în afara stalului român sunt cele prevăzute de Legea nr. 121/2011, iar conform Legii nr. 121/2011 efectivele de participanți și misiunile executate în afara țării sunt stabilite prin hotărâre CSAT.

Neincluderea misiunilor WW. în anexele normelor de aplicare a Legii nr. 168/2011 are ca efect juridic limitarea sferei de aplicabilitatea legii, prin excluderea de la beneficiile prevăzute în lege, a personalului care în urma aprobării de CSAT au fost desemnați să efectueze aceste misiuni, dar și crearea unei stări de discriminare între participanții la aceste misiuni, față de cei care au efectuat alte misiuni prevăzute de Legea nr. 121/2011, întrucât instituie un tratament diferențiat fără a exista o cauză justă și rezonabilă, în acest mod fiind încălcat și principiul nediscriminării.

Instanța de fond a apreciat următoarele:

În acest context, instanța de fond omite faptul că O.U.G. nr. 104/2001 privește organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, stabilindu-i acesteia, printre altele, competența teritorială și atribuții.

Prin urmare, România este un stat al Uniunii Europene, Poliția de Frontieră Română având în competență frontiera de stat (a României), parte din aceasta fiind și frontieră externă a Uniunii Europene. Prin urmare, în mod corect, prevederile O.U.G. nr. 104/2001, stabilesc competență pentru Poliția de Frontieră Română și în ceea ce privește parte a frontierei Uniunii Europene, care se regăsește la frontiera de stat a României (cu Ucraina, Moldova și la Marea Neagră), inclusiv articolul art. 251 din O.U.G. nr. 104/2001, la care instanța de fond se referă, face trimitere la competențele Poliției de Frontieră.

De asemenea, alin. (3) al art. 25

1

din O.U.G. nr. 104/2001, se referă la operațiuni sau activități comune ale Agenției, deci nu la misiuni executate în baza Legii 121/2011 și stabilite prin hotărârile CSAT. De asemenea, diurna, cazarea și cheltuielile de deplasare nu reprezintă "un beneficiu" în sensul meritelor recunoscute prin Legea nr. 168/2020 pentru misiunile executate în baza Legii nr. 121/2011, ci sunt cheltuieli recunoscute de actul normative ca fiind ocazionate de orice activitate ce se desfășoară în interes instituțional, indiferent pe teritoriul cărui alt stat sunt desfășurate, așa cum sunt reglementate și pentru activități desfășurate în interes instituțional pe teritoriul României (hotărâre nr. 714 din 13 septembrie 2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului).

Cu privire la acest aspect, instanța de fond a reținut în mod eronat că reclamanții susțin că misiunile Agenției WW. sunt misiuni de pace.

Pentru ca misiunile MAI desfășurate sub egida Agenției WW. să fie incluse în anexa nr. 2 la ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, acestea trebuie să se încadreze în prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011.

Misiunile organizate și gestionate în cadrul Agenției Europene WW. la care participă polițiștii de frontieră români se încadrează în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 la categoria «alte misiuni specifice cu potențial ridicat de risc", iar în ceea ce privește Legea nr. 121/2011 se încadrează la art. 2 alin. (1) lit. b) "de răspuns la criza", dar pot fi încadrate și la art. 2 alin. (1) lit. d) "de asistență umanitară".

Acțiunile/misiunile la care polițiștii de frontieră participă în cadrul Agenției Europene WW., s-au desfășurat în contextul gestionării migrației ilegale în statele Uniunii Europene.

Ca răspuns imediat la criza generată de fenomenul migrației, precum și ca răspuns la criza umanitară care genera tot mai multe pierderi de vieți omenești, WW. a organizat, în cooperare cu statele membre, misiuni la frontierele maritime externe în scopul monitorizării eficiente a trecerilor frontierelor externe, soluționării provocărilor legate de migrațiune, implicit a potențialelor amenințări la frontierele externe pentru prevenirea și depistarea criminalității grave cu o dimensiune transfrontalieră, precum introducerea ilegală de migranți în spațiul european, traficul cu ființe umane și terorismul.

Intervenția cu nave în cadrul Misiunilor Comune coordonate de către Agenția WW. sunt indiscutabil misiuni cu potențial ridicat de risc, având în vedere:

- Contactul cu persoane provenite din zone de risc epidemiologie ridicat, polițiștii de frontieră întrucât aceștia intră în contact direct cu:

• Persoanele traficate. Proveniența acestor persoane, din zone cu risc epidemiologie ridicai (zona Africii de Nord, Vestică, Subsahariană și Centrală), persoane care provin din zone de conflict (Orientul Mijlociu) a generat un risc crescut de pericol, ceea ce a determinat ca Agenția Europeană WW. să solicite imunizarea polițiștilor de frontieră participanți la acest tip de misiuni, întrucât aceștia intră în contact direct cu aceste persoane care pot fi purtători de boli precum tifosul holera, hepatita, cbola, SARS.

• Traficanții. Trebuie menționat faptul că, având în vedere ultimele evenimente la nivel european, că fenomenul imigrației ilegale este direct asociat cu alte forme de crimă organizată, precum traficul de persoane, traficul de stupefiante și nu în ultimul rând cu terorismul. Este de notorietate faptul că, persoane care au fost implicate în evenimentele teroriste regretabile din Europa au ajuns în spațiul european ca imigranți. Astfel că, polițiștii de frontieră participanți la Operațiunile Comune sunt primii care intră în contact cu astfel de persoane, fapt care generează gradul ridicat de pericol al acestor misiuni.

- numărul mare de persoane salvate simultan Anexa 2. Salvarea vieții umane este primordială dar polițiștii de frontieră desfășoară, în același timp și controlul corporal asupra tuturor persoanelor salvate. Cu această ocazie au fost descoperite obiecte ce puteau fi folosite pentru vătămare și chiar arme albe;

- Salvarea copiilor de vârste foarte mici, unii chiar de 2 săptămâni și femeilor însărcinate -Anexa 3

- Recuperarea persoanelor decedate/cadavrelor din apă și transportarea acestora la coastă, uneori și pentru 36 ore - Anexa 4

- numărul mare de persoane cărora trebuie să li asigure cu celeritate asistență medicală de urgență și care trebuie transportate, au fost cazuri când au fost preluate un număr de 350 persoane, transportarea acestora durând peste 72 ore. Gradul ridicat de pericol a constat în faptul ca membrii unui echipaj format din 25 persoane asigură în același timp guvernarea navei, asistența medicală de urgență, suport cu produse de subzistență și, nu în ultimul rând, supravegherea persoanelor salvate - Anexa 5. Pe parcursul misiunilor, în care migranții au fost ambarcati si transportați pentru perioade mai lungi de timp la bordul navelor, au fost cazuri de agitație și tensiuni, generate de faptul că aceștia se simțeau amenințați de a fi debarcați în țari terțe/non UE, existau neînțelegeri anterioare care, odată ajunși în siguranță, au răbufnit, datorită faptului că fac parte din etnii care au diferende religioase (suniții cu șiiții).

- Misiunile complexe desfășurate: abordare și control ambarcațiuni, combaterea pescuitului ilegal, asigurarea siguranței navigației, combaterea poluării mediului, combaterea traficului de droguri și alte produse (ex. XX. când a fost descoperită o ambarcațiune plină cu țigări fără acte de proveniență care a fost împiedicată să intre în apele teritoriale ale Greciei - Anexa 6), combaterea traficului de ființe umane (ex. Nava Poliției de Frontieră MAI 0201 a reușit documentarea și reținerea primei nave ce trafica migranți pe calea maritimă. Cu ajutorul probelor administrate de polițiștii de frontieră români procurorul general al Siciliei a dispus reținerea "navei mamă". În cele din urmă toți facilitatorii au fost arestați și condamnați - Anexa 7) prezintă un grad ridicat de risc la adresa vieții și integrității fizice a membrilor de echipaje;

Prin urmare, misiunile MAI organizate și desfășurate sub egida Agenției Europene WW. la care participă polițiștii de frontieră români, se încadrează în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 la categoria « alte misiuni specifice cu potențial ridicat de risc", iar în ceea ce privește Legea nr. 121/2011 se încadrează la art. 2 alin. (1) lit. b) "de răspuns la criză", astfel că participanții la acestea trebuie să fie beneficiari ai prevederilor Legii nr. 168/2020 prin includerea în anexa 2 a Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 48/24.03.2021.

Intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 14 iulie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 29 septembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Instanța de contencios administrativ a fost învestită cu cererea de chemare în judecată formulată de recurentul-reclamant Sindicatul Ropol prin care s-a solicitat anularea parțială a Ordinului nr. 48/24.03.2021 privind aprobarea normelor de aplicare în MAI a Legii nr. 168/2020, doar în ceea ce privește anexa 2, obligarea pârâtului la emiterea unei noi anexe la Ordinul nr. 48/24.03.2021, care să cuprindă și misiunile/operațiunile derulate sub egida Agenției WW., precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin OMAI nr. 48/24.03.2021 au fost aprobate normele de aplicare în MAI a Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia/urmașilor celui decedat, prevăzute în anexă.

Prin anexa nr. 2 au fost stabilite misiunile și operațiile desfășurate în teatre de operații/zone de misiune, astfel cum sunt definite în cuprinsul art. 2 lit. k) din Legea nr. 168/2020, la care a participat/participă personalul MAI începând cu anul 2012 și care este îndreptățit să beneficieze de drepturile conferite de Legea nr. 168/2020.

În esență, recurentul-pârât a solicitat a se constata că prin ordinul contestat au fost încălcate dispozițiile art. 3 din Legea nr. 415/2002 potrivit cărora "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Țării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condițiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare", întrucât anexele normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020 pentru personalul din MAI contravin hotărârii CSAT, în sensul că înlătură misiuni care au fost recunoscute și stabilite de membrii CSAT.

Susține recurentul-reclamant că din analiza art. 2 lit. b) teza inițială a Legii nr. 168/2020 reiese că misiunile efectuate în afara statului român sunt cele prevăzute de Legea nr. 121/2011 iar conform acestui act normativ efectivele de participanți și misiunile executate în afara țării sunt stabilite prin hotărâre CSAT.

Așadar, în condițiile în care există înscrisuri care atestă aprobarea efectuării misiunilor WW., normele de aplicare a legii stabilite prin Ordinul nr. 48/24.03.2021 contravin atât dispozițiilor Legii nr. 168/2020, cât și dispozițiilor Legii nr. 121/2011.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a dedus cenzurii instanței de control judiciar soluționarea de către prima instanță a excepției lipsei de interes a capătului de cerere privind anularea anexei 2 a OMAI nr. 48/2021, astfel încât această măsură nu va face obiectul prezentei analize.

Recursul declarat împotriva respingerii de către instanța de fond a capătului de cerere vizând obligarea pârâtului-intimat la emiterea unei noi anexe la Ordinul nr. 48/2021 care să cuprindă și misiunile/operațiunile derulate sub egida Agenției WW. este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Critica recurentului conform căreia în mod eronat prima instanță nu a ținut cont de faptul că prin includerea misiunilor Poliției de Frontieră desfășurate sub egida Agenției WW. în hotărârea CSAT se impunea în mod automat asimilarea acestor misiuni celor prevăzute de dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (3) din Legea nr. 121/2011 este neîntemeiată întrucât Planurile de Forțe întocmite de către MAI și aprobate de către CSAT nu pot fi asimilate unor norme juridice care să producă efecte constitutive de drepturi și obligații.

Corelativ acestei concluzii, Înalta Curte reține că participarea cadrelor MAI la misiunile desfășurate sub egida Agenției WW. se realizează în baza dispozițiilor O.U.G. nr. 107/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, indiferent de includerea sau nu a acestei participări într-o hotărâre CSAT.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 3 din O.U.G. nr. 104/2001 "(1)Activitatea Poliției de Frontieră Române constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii. (2) În toate acțiunile pe care le desfășoară în zona de competență personalul Poliției de Frontieră Române are obligația să prevină și să combată stările de pericol la adresa României, determinate de criminalitatea transfrontalieră și de migrația ilegală." iar potrivit dispozițiilor art. 21 din același act normativ "În zona de competență, Poliția de Frontieră Română are următoarele atribuții generale:

a) execută supravegherea și controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne și combate migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră în zona de competență, precum și orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat;

b) apără viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea publică și privată, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și comunității;

c) realizează controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internațional, la intrarea în și la ieșirea din zonele libere, în punctele de mic trafic și treceri simplificate sau în alte locuri, după caz, potrivit legii;

d) asigură derularea fluentă, corectă și civilizată a traficului de călători și mărfuri prin punctele de trecere a frontierei de stat, împreună cu celelalte autorități care au, potrivit legii, competențe de control privind trecerea frontierei de stat;

e) asigură controlul trecerii peste frontiera de stat, în condițiile legii, a armelor, munițiilor, armelor de panoplie și de autoapărare, munițiilor aferente acestora, substanțelor explozive și a dispozitivelor încărcate cu substanțe toxice ori radioactive;

f) supraveghează, prin observare directă permanentă, spațiul aerian adiacent frontierei de stat și mării teritoriale;

g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor cu privire la frontiera de stat și la controlul trecerii frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state, cu organizații internaționale sau regionale;

h) încheie tratate, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, și documente de cooperare internațională, cu autorități similare din alte state, în domeniile specifice de activitate, cu respectarea legislației interne și a normelor de drept internațional relevante;

i) asigură supravegherea, întreținerea și controlul semnelor de frontieră;

j) organizează și realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunități de state, conform înțelegerilor bi-sau multilaterale la care România este parte;

k) organizează acțiuni pentru descoperirea și identificarea persoanelor care au încălcat sau despre care se dețin date că intenționează să încalce normele regimului juridic al frontierei de stat, precum și alte prevederi legale stabilite în competență;

l) culege, stochează, prelucrează, valorifică și face schimb de date și informații, în condițiile stabilite de lege pentru Poliția Română, în scopul exercitării atribuțiilor legale, cu autoritățile publice interesate, pe bază de protocol, și cu organisme similare din alte state, pe baza înțelegerilor la care România este parte;

m) constată contravențiile și aplică sancțiunile contravenționale, potrivit legii;

n) coordonează activitățile personalului celorlalte instituții sau ale operatorilor economici care, potrivit legii, își desfășoară activitatea în punctul de trecere a frontierei de stat, în legătură cu trecerea frontierei de stat, și urmărește respectarea legii de către întregul personal din punctul de trecere;

o) asigură menținerea ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorități ale statului participă la astfel de acțiuni în localitățile din zona de frontieră;

p) participă, împreună cu alte formațiuni ale Ministerului Administrației și Internelor, în colaborare cu forțe ale Ministerului Apărării Naționale, cu unități de protecție civilă și cu alte autorități prevăzute de lege, la activitățile de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, calamități naturale și catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;

q) participă, împreună cu autoritățile teritoriale pentru protecția mediului și cu organele de frontieră ale statelor vecine, după caz, la luarea măsurilor necesare pentru prevenirea riscurilor ecologice și a producerii daunelor, precum și, în caz de accidente care afectează factorii de mediu, la eliminarea efectelor acestora;

r) efectuează, prin laboratoarele și experții proprii acreditați la nivelul Poliției de Frontieră Române, constatări tehnico-științifice și expertize criminalistice, dispuse conform normelor legale în vigoare;

s) organizează și coordonează, prin Punctul Național de Contact WW. din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, activități sub egida Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, denumită în continuare Agenția, pe teritoriul României, conform Regulamentului (UE) 2016/1.624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului;

t) participă cu polițiști de frontieră și cu echipamente tehnice puse la dispoziția Agenției în operațiunile/activitățile comune organizate de către Agenție, pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene;

u) desfășoară activități pentru constatarea faptelor penale și, prin organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Poliției de Frontieră Române, efectuează cercetări în legătură cu acestea, conform legii;

v) exercită orice alte atribuții stabilite prin lege".

Așadar, contrar susținerilor recurentului-reclamant, niciunul din aceste texte nu face referire la misiuni sau operațiuni desfășurate în teatre de operațiuni/zone de misiune (conform art. 1 lit. k) din Legea nr. 168/2020), ci exclusiv la atribuțiile polițiștilor de frontieră astfel încât și aprecierea recurentului conform căreia în raport de competențele Poliției de Frontieră se impune admiterea acțiunii este nefondată.

Reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 168/2020 potrivit cărora "acțiuni militare, misiuni și operații - misiunile, operațiile și activitățile de pregătire a acestora prevăzute la art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (3) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare; cele pentru contracararea și limitarea efectelor acțiunilor teroriste, cele de poliție aeriană și intervenție cu nave, precum și alte misiuni cu potențial ridicat de risc, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, desfășurate începând cu anul 1990 pe teritoriul statului român; misiunile de consiliere, misiunile de monitorizare a acordurilor de încetare a focului, misiunile de pregătire a personalului de aplicare a legii din statul afectat, misiunile de asigurare a trecerii de la starea de conflict la starea de normalitate în statul afectat, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne; alte misiuni specifice cu potențial ridicat de risc, stabilite prin ordin al conducătorului instituției din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională. Misiunile și operațiile desfășurate în afara teritoriului statului român, începând cu anul 1990 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011, cu completările ulterioare, se asimilează prin ordin al ministrului apărării naționale cu tipurile de misiuni și operații prevăzute de aceasta;", instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul fondului, apreciază că misiunile desfășurate sub egida Agenției WW. nu sunt incluse în operațiunile la care se referă acest text de lege.

Contrar celor învederate de către recurent, Înalta Curte constată că în cuprinsul hotărârii recurate nu există vreo calificare a misiunilor Agenției WW. drept misiuni de pace, instanța de fond concluzionând în mod corect că aceste operațiuni nu se includ în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 potrivit cărora "(1) Misiunile și operațiile la care participă forțele armate în afara teritoriului statului român sunt:

a) de apărare colectivă în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau de asigurare a securității statelor membre ale Uniunii Europene;

a

1

) de implementare a măsurilor de asigurare a aliaților, prezență înaintată și descurajare, precum și a altor acțiuni stabilite prin decizii ale Consiliului Nord-Atlantic pentru asigurarea securității în spațiul Atlanticului de Nord, în conformitate cu prevederile Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949;

b) de răspuns la crize;

c) de pace;

d) de asistență umanitară."

Eronate și lipsite de suport legal și probator sunt susținerile recurentului potrivit cărora misiunile organizate și gestionate în cadrul Agenției Europene WW. pot fi apreciate fie "de răspuns la criză" fie de "asistență umanitară", în condițiile în care atribuțiile Agenției WW. și rolul acesteia expuse în motivele de recurs sunt, în ansamblu, atribuțiile Poliției de Frontieră prevăzute în O.U.G. nr. 104/2001 (controlul migrației, salvarea vieții umane, control corporal combaterea traficului de ființe umane).

Totodată, recurentul-reclamant nu indică modalitatea în care operațiunile desfășurate în cadrul Agenției WW. pot fi încadrate ca desfășurate în teatre de operații/zone de misiune, astfel cum prevăd dispozițiile art. 2 lit. k) din Legea nr. 168/2020 pentru a putea fi reținută aplicabilitatea dispozițiilor Ordinului MAI nr. 48/2021.

Față de cele arătate anterior, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanții Sindicatul Ropol și membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. și VV. împotriva sentinței civile nr. 35 din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.