ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4646/2022

Ședința publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș la data de 8.12.2021 sub nr. x/2021 reclamanții A., B., C. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, să achite reclamantului A. suma de 6.800 RON, reprezentând premiere din anul 2019 în calitate de sportiv la CM de Karate Shotokan WSF (Bucuresti 2019), reclamantului C. suma de 5.738 RON, reprezentând premiere din anul 2019 în calitate de sportiv la CM de Karate Shotokan WSF (București 2019), să achite reclamantei B. suma de 4.675 RON, reprezentând premiere din anul 2019 în calitate de sportiv la CM de Karate Shotokan WSF (București 2019); să achite dobânda penalizatoare pentru flecare sumă în parte, de la data scadenței și până la plata efectivă și rata inflației, pentru aceeași perioadă, cu obligarea la cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 400 din data de 9 martie 2022 Judecătoria Balș a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că, în cauză, sunt aplicabile art. 132 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 96 alin. (1) C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Prin urmare, instanța a avut în vedere teza a II-a a art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și faptul că Ministerul Tineretului și Sportului se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 11/2013.

Prin sentința civilă nr. 1156 din data de 7 iunie 2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș, secția Civilă și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În esență, instanța a reținut că litigiul nu este unul de contencios administrativ, ci unul în pretenții civile, deoarece nu se solicită anularea niciunei adrese prin care pârâtul minister ar fi exprimat un posibil refuz administrativ, ci se solicită direct plata unor sume de bani.

A apreciat că pentru caracterizarea unui litigiu ca fiind de contencios administrativ nu este suficient a stabili calitatea de autoritate publică a emitentului actului ce se contestă, ci trebuie determinată și calitatea de act administrativ a respectivului act contestat. Prin urmare, pretențiile reclamanților sunt întemeiate pe o procedură de premiere reglementată de legiuitor, de la bugetul public. Faptul că sumele alocate sunt de la buget nu conferă actului de premiere caracter de act administrativ, întrucât nu sursa de finanțare dă acest caracter, ci emiterea unui refuz în regim de putere publică.

A mai reținut instanța că art. 25 alin. (1) din H.G. nr. 1447/2007 exprimă intenția legiuitorului de a conferi posibilitatea ministerului de a acorda premii și recompense sportivilor pe picior de egalitate cu aceeași activitate de premiere de către federațiile sportive, adică de către alte entități care nu sunt autorități publice și în activitatea de premiere nu acționează în regim de putere publică. Astfel, dreptul ministerului în conferirea de premii sau recompense sportivilor nu se exercită în regim de putere publică, ci în executarea unui raport juridic de drept civil.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâtului Ministerul Tineretului și Sportului să achite fiecăruia dintre ei anumite sume de bani reprezentând premiere din anul 2019, pentru participarea în calitate de sportivi la CM de Karate Shotokan WSF (Bucuresti 2019). Totodată, au solicitat obligarea pârâtului să achite dobânda penalizatoare pentru fiecare sumă în parte, de la data scadenței și până la plata efectivă și rata inflației, pentru aceeași perioadă, cu cheltuieli de judecată.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind "activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim", astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Una dintre calitățile actului administrativ, care reprezintă și una din trăsăturile fundamentale ale acestuia o reprezintă aceea ca actul să fie emis în realizarea puterii publice. Această trăsătură este deopotrivă aplicabilă atât actului tipic, cât și refuzului administrativ, legiuitorul nefăcând nicio distincție ci asimilând refuzul administrativ unui act administrativ evident dacă și refuzul este emis tot în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public.

Recurenții au investit instanța de judecată direct cu o cerere în pretenții și au solicitat obligarea autorității publice pârâte la plata unor drepturi bănești, temeiul acțiunii lor fiind H.G. nr. 1447/2007 și art. 1527 din C. civ.

H.G. nr. 1447/2007 reglementează categoriile de cheltuieli specifice și, după caz, cuantumurile acestora, ce se pot efectua pentru realizarea activității sportive, participanții la acțiunile sportive, precum și alte aspecte financiare ale activității sportive.

Potrivit art. 25 alin. (1) din H.G. nr. 1447/2007 "pentru performanțele deosebite obținute în competiții sportive, Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, Federația Sportului Școlar și Universitar, ministerele și alte instituții centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcție de valoarea performanței, de importanța și amploarea competiției, de contribuția personală și în limita bugetului aprobat, premii/recompense în RON și/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor (…)".

Nu se poate concluziona că activitatea sportivă pentru care se poate acorda un premiu ține de caracteristica unui raport juridic de drept public, ci a unui raport de drept privat, ținând de competiții sportive, pe poziții de egalitate între participanți.

Totodată, competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "(1)Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

În prezenta cauză, conflictul judiciar dedus spre soluționare nu își are izvorul într-un act administrativ - tipic sau asimilat, emis de autoritatea pârâtă, prin urmare, nu sunt incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, întrucât nu este supus cenzurii instanței de contencios administrativ un act emis sau încheiat de autoritatea publică, iar litigiul nu se referă la taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Mai mult, competența instanței de contencios administrativ nu este una intuitu personae, ci este o competență specială, derogatorie de la dreptul comun care intervine doar în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de legiuitor, iar simpla calitate de autoritate publică a uneia dintre părțile implicate nu atrage automat competența instanței de contencios administrativ.

Prin urmare, în cauză nu se contestă un act administrativ tipic sau asimilat pentru a fi incidente dispozițiile Legii nr. 554/2004, raportul juridic generator al drepturilor și obligațiilor corelative fiind un raport juridic de drept civil, motiv pentru care, instanța de drept comun competentă să soluționeze prezenta cauză, din punct de vedere al criteriului valoric, este Judecătoria, fiind astfel incidente dispozițiile art. 94 pct. l lit. k) C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Balș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții B., C. și A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului în favoarea Judecătoriei Balș.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.