ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5745/2021

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal, la data de 22.01.2018, reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, să fie obligată să emită răspuns oficial la petiția nr. x/12.11.2018.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 178 din 22 mai 2019, Curtea de Apel București– secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului.

A anulat adresa nr. x/14.07.2019 emisă de Ministerul Tineretului și Sportului.

A obligat pârâtul să soluționeze cererea adresată de reclamant nr. x/12.11.2018.

A obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 50 RON reprezentând cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 178 din 22 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București– secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (8) din C. proc. civ.

În susținerea motivului de casare invocat, recurentul-pârât arată că, în mod greșit, instanța de fond a apreciat că Ministerul Tineretului și Sportului nu a soluționat pe fond cererea formulată de reclamantă și înregistrată la minister sub nr. x/12.11.2018.

Afirmă că autoritatea recurentă i-a răspuns reclamantei, în sensul că nu se poate da curs solicitării de revocare a avizului de funcționare a Federației Române de Snooker, deoarece, potrivit legii, acest act a intrat în circuitul civil și nu mai poate fi anulat decât pe cale judecătorească.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate, prin raportare la ansamblul probatoriu administrat în cauză, precum și la dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Obiectul demersului judiciar inițiat de reclamantă constă în obligarea pârâtului Ministerul Tineretului și Sportului, să emită un răspuns oficial la petiția nr. x/12.11.2018, temeiul de drept fiind art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2000 privind procedura de soluționare a petițiilor și art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, contrar celor reținute de instanța de fond, limitele învestirii instanței erau circumscrise stabilirii faptului dacă a existat sau nu, un refuz nejustificat din pârâte autorității pârâte de a răspunde oficial reclamantei la petiția nr. x/12.11.2018.

Pornind de la textul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată", instanța de fond a constatat că "cererea cu care a fost investită nu constituie o simplă solicitare de a se răspunde la o petiție, ceea ce dorește reclamantul fiind de fapt anularea unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri și obligarea pârâtului la soluționarea acesteia".

Raționamentul primei instanțe este eronat și încalcă atât dispozițiile legale mai sus citate dar și limitele învestirii sale, prin schimbarea pretențiilor deduse judecății, ajungându-se la o soluție non-juridică de anularea a unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, exprimat printr-o adresă de răspuns, în condițiile în care, reclamanta invoca tocmai nesoluționarea în termenul legal a unei petiții, și nu anularea vreunui act administrativ vătămător.

În acest context, soluția instanței de fond reprezintă un raționament plus petita, pronunțarea fiind făcută asupra unor lucruri care nu au fost solicitate, cu ignorarea realității faptice și juridice, astfel cum aceasta transpare din înscrisurile depuse la dosar.

Înalta Curte, în exercitarea controlului judiciar, în virtutea căruia procedează la reanalizarea probatoriului administrat în cauză, constată că intimata-reclamantă a solicitat prin petiția înregistrată sub nr. x/12.11.2018 la Ministerul Tineretului și Sportului, revocarea de către această autoritate a avizului de funcționare a Federației Române de Snooker.

Reclamanta a sesizat instanța de contencios administrativ la data de 22.01.2019, arătând faptul că autoritatea pârâtă nu i-a răspuns la cererea formulată în termenul legal de soluționare a petiției, prevăzut de art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2002.

Pe parcursul derulării procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, Ministerul Tineretului și Sportului a depus odată cu întâmpinarea dovada faptului că a răspuns reclamantei prin adresa nr. x/14.03.2019.

Cu toate acestea, instanța de fond, în mod nelegal, a apreciat că adresa de răspuns nu a soluționat pe fond, cererea de revocare a avizului de funcționare a Federației Române de Snooker, deși, nu acesta reprezenta obiectul pretențiilor judiciare formulate de reclamantă.

Înalta Curte reține și faptul că prin răspunsul oferit de autoritatea pârâtă s-au indicat elementele necesare pentru ca reclamanta să urmeze calea procedurală legală pentru soluționarea solicitării de retragere a avizului de funcționare a Federației Române de Snooker, prin adresa respectivă nefiindu-i respinsă pe fond această pretenție, iar nemulțumirea reclamantei față de conținutul adresei nu poate echivala cu lipsa unui răspuns al autorității privind soluționarea petiției, pentru a se constata încălcarea art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2002 și a art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în ipoteza nesoluționării în termenul legal a unei cereri.

Prin urmare, Înalta Curte constată că autoritatea pârâtă și-a îndeplinit obligația de a răspunde reclamantei la petiția nr. x/12.11.2018, prin Adresa nr. x/14.03.2019, adresă anulată de instanța de fond, nelegal, fără a fi învestită cu o astfel de cerere din partea reclamantei, astfel încât acțiunea formulată nu are fundament faptic și juridic.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentința instanței de fond este afectată de viciul nelegalității consacrat de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., impunându-se reformarea soluției, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și, în rejudecare, pe fond, va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Tineretului și Sportului împotriva sentinței civile nr. 178 din 22 mai 2019, pronunțate de Curtea de Apel București– secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, în rejudecare, pe fond:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2021.