ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6863/2020

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.09.2018 sub numărul x/2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtului la soluționarea petiției nr. 7508/18.06.2018.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 227 din 22 ianuarie 2019, a respins excepția lipsei de obiect, ca neîntemeiată și a respins cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A. a declarat recurs. În motivarea recursului, arată că instanța de fond a emis o sentință lipsită de logică, obiectivitate și solicită casarea acesteia, ca nefondată, netemeinică și nemotivată, motivând că nu s-a pus în discuție nicio obiecție logică invocată de reclamantă.

Apărările formulate în cauză Intimatul Ministerul Tineretului și Sportului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare de către intimatul Ministerul Tineretului și Sportului Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul-pârât a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reține lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Pe fondul recursului, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin cererea înregistrată la Ministerul Tineretului și Sportului sub nr. x/18.06.2018, reclamanta A. a solicitat să i se comunice "Câte cluburi afiliate a avut B. în anii 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014, ani în care a primit finanțări bugetare?". Prin adresa nr. x/02.11.2018, pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului a comunicat reclamantei răspuns la petiția înregistrată sub nr. x/18.06.2018. Potrivit art. 8 alin. (1) O.G. nr. 27/2002 Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă, iar potrivit art. 10 O.G. nr. 27/2002 (1) În cazul în care un petiționar adresează aceleiași autorități sau instituții publice mai multe petiții, sesizând aceeași problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate petițiile primite. (2) Dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar ori de la o autoritate sau instituție publică greșit sesizată, cu același conținut, aceasta se clasează, la numărul inițial făcându-se mențiune despre faptul că s-a răspuns. De asemenea, potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004, dreptul comun în materia contenciosului administrativ, refuzul nejustificat de a soluționa o cerere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i), reprezintă exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane, iar nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h), reprezintă faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen. Făcând aplicarea în cauză a dispozițiilor legale mai sus redate, instanța de fond în mod corect a constatat că în cauză nu se poate reține existența unui refuz nejustificat de soluționare. În situația în care autoritatea sau instituția publică nu respectă termenul de 30 de zile, petiționarul/solicitantul va putea sesiza instanța de judecată competentă cu o acțiune ce va avea ca obiect obligația de a face, respectiv obligarea autorității la soluționarea petiției. Prin adresa nr. x/02.11.2018, pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului a comunicat reclamantei răspuns la petiția înregistrată sub nr. x/18.06.2018, respectiv nr. 8952/18.07.2018. Astfel, autoritatea publică și-a îndeplinit obligația instituită de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002 de comunicare a unui răspuns la petiție, acesta fiind motivat în raport de soluția conținută de adresa emisă. Faptul că în urma procedurii legale parcurse cererea formulată nu a fost soluționată în sensul dorit de recurenta-reclamantă, nu conduce automat la reținerea existenței unui refuz nejustificat, atât timp cât soluția adoptată de autoritate nu a fost adoptată cu exces de putere, ceea ce nu este cazul în speță. De asemenea, adresa emisă de Minister nu este de natură a naște, modifica sau stinge raporturi juridice, adică de a fi calificată ca și act administrativ unilateral ci conține un punct de vedere asupra unei situații de fapt și a interpretării anumitor dispoziții legale. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurentă sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat