ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4624/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 26.09.2019, sub nr. unic x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a formulat contestație împotriva Rezoluției nr. 2215/A din 5 iulie 2018 de clasare a sesizării pe care a formulat-o la data de 23.05.2019, precum și împotriva Rezoluției de respingere a plângerii prealabile din data de 5 septembrie 2019, solicitând anularea Rezoluției de clasare din data de 5 iulie 2019 (implicit desființarea Rezoluției inspectorului-șef al Inspecției Judiciare din data de 05.09.2019 prin care i s-a respins plângerea prealabilă), respectiv trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor de către salariații din cadrul intimatei. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 614 din 21 iulie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. A considerat că rezoluția de clasare nr. 2215/A se impune a fi anulată având în vedere modul în care i-a fost comunicat un exemplar al acesteia, respectiv fără semnătura inspectorul judiciar. A arătat că Ordinul Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare din data de 3 ianuarie 2019, la care s-a referit și pârâta în documentul de procedură întocmit, dar și instanța de fond în motivare, nu este unul destinat informării publicului, nefiind publicat pe pagina de internet a pârâtei și în Monitorul Oficial al României. În continuare, a susținut că hotărârea atacată prin recursul de față nu cuprinde toate motivele pe care s-a întemeiat, deoarece atât în cuprinsul contestației, cât și oral în fața instanței în ședința publică din data de 7 iulie 2020, a arătat situații concrete prezentate și Inspecției Judiciare în scopul de a fi verificate, analizate și soluționate, dar asupra acestora pârâta nu a efectuat cercetările de rigoare și nu i-a furnizat vreun răspuns. Totodată, verbal la termenul de judecată a indicat completului, trei dintre înscrisurile anexate întâmpinării pârâtei, respectiv cele având numerele de pagină 1, 2 și 22, despre care a apreciat că sunt neconforme, neregulamentare, așadar nelegale, referindu-se în concret la Fișa de repartizare a lucrării de inspecție, OPIS- ul lucrărilor dosarului și Referatul verificări. Deși a arătat instanței de fond că a transmis 12 capete de cerere în sesizarea adresată Inspecției Judicire și a precizat că nu a primit un răspuns la fiecare, prima instanță nu a dispus completarea verificărilor cu privire la aceste aspecte de către Inspecția Judiciară. În opinia recurentului-reclamant hotărârea cuprinde și unele motive contradictorii, cum ar fi: aprecierea cu privire la stabilirea gradului de complexitate pentru dosarul nr. x/2018. Din alt punct de vedere, a nu fi respectate toate normele legale de drept material și procesual, aplicabile aspectelor procedurale și/sau celor de fond ale cauzei, semnifică a se încălca unei părți interesul legitim de a i se judeca speța strict în limitele conferite de lege. Acest interes legitim al său a fost desconsiderat prin aceea că s-a încălcat Legea nr. 2/2013, atunci când dosarul nr. x/2018 s-a transmis prematur, anticipat, la Curtea de Apel București, fără să se fi împlinit termenul de apel pentru ambele părți . 1.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 13 octombrie 2022, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a contestat rezoluția de clasare nr. 2215/A din 5 iulie 2018 a Inspecției Judiciare și rezoluția inspectorului-șef al Inspecției Judiciare din data de 5 septembrie 2019 prin care i s-a respins plângerea prealabilă formulată, acțiunea fiind respinsă de prima instanță. Împotriva sentinței pronunțată de prima instanță a formulat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. Pentru soluționarea recursului a fost fixat termen de judecată în ședință publică, la data de 13 octombrie 2022, cu citarea părților. La acest termen de judecată, având cuvântul în susținerea căii de atac declarate, recurentul-reclamant, în plus față de motivele de nelegalitate invocate prin cerere de recurs, a arătat faptul că data pronunțării, menționată în minută, este 20.07.2020 și nu corespunde cu data pronunțării, menționată în hotărârea recurată, respectiv 21.07.2020. Înalta Curte, în raport cu dispozițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ. potrivit cărora: "Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică." apreciază că aspectele prezentate de recurentul-reclamant, cu privire la neconcordanța datei pronunțării, constituie un motiv de ordine publică, pe care și-l însușește, urmând a-l analiza prin prisma motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Potrivit acestui motiv de nelegalitate, casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În acest sens, sunt relevante prevederile art. 401 alin. (1) C. proc. civ. referitoare la întocmirea minutei "După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluția și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate." și prevederile art. 403 din același act normativ conform cărora "Data hotărârii este aceea la care minuta este pronunțată potrivit legii." Textul de lege redat anterior, promovează așadar, principiul potrivit căruia data hotărârii este corespunzătoare datei la care minuta a fost pronunțată, momentul pronunțării fiind important și pentru faptul că el conferă dată certă hotărârii. În acord cu susținerile recurentului-reclamant, Înalta Curte constată că există neconcordanță între data pronunțării, indicată în minută, și data consemnată în antetul și dispozitivul hotărârii, motiv pentru care reține că hotărârea pronunțată este lovită de nulitate, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru nerespectarea normele de procedură prevăzute de dispozițiile art. 401 alin. (1) și art. 403 C. proc. civ. Prin urmare, în raport cu această soluție nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurentul-reclamant, aceste critici urmând a fi examinate de către prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei. 2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs În temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită recursul formulat de reclamant, să caseze sentința recurată și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.