ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4543/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4543/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 11 octombrie 2022
Asupra acțiunii de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei:
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data 30.07.2021, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritoriala Micești prin Primar și pârâta S.C. B. S.A., prin administrator judiciar C., să se constate existența dreptului de proprietate și a dreptului de coproprietate forțată, perpetuă asupra părților din imobilele menționate în cererea de chemare în judecată.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 648 și art. 1856-1857 C. civ., Legii nr. 18/1991 și art. 35 C. proc. civ., considerând că sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii.
1.2. Prin cererea modificatoare depusă la data de 08.02.2022, reclamantul a solicitat fie constatarea nulității parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei B. nr. x/1995, fie constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare autentificat sub nr. x/18.062014 în suprafață de 21.947mp, împreună cu construcțiile aferente.
1.3. Prin sentința civilă nr. 2939/05.05.2022, Judecătoria Pitești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, având în vedere dispozițiile art. 96 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, reținând că certificatul de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei S.C. B. S.A. nr. x/10.02.1995 este emis anterior contractului de vânzare nr. x/2014, acesta din urmă fiind subsecvent primului act, de unde rezultă caracterul principal al anulării certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
1.4. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Pitești la data de 09.05.2022, sub nr. x/2021.
Prin sentința nr. 82 din data 14.06.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Pitești a disjuns capetele de cerere având ca obiect uzucapiune și anularea contractului de vânzare - cumpărare și s-a dispus formarea a două noi dosare distincte.
S-a respins cererea formulată de reclamant având ca obiect capătul de cerere privind anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, în condițiile art. 78 alin. (2) din C. proc. civ.
Hotărârea curții de apel de declinare a competenteței.
Prin sentința civilă nr. 84/F/-CONT din data de 14 iunie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Pitești în ceea ce privește cererea având ca obiect uzucapiune.
S-a declinat soluționarea cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. prin administrator judiciar C. și Unitatea Administrativ Teritorială Micești - prin Primar, în favoarea Judecătoriei Pitești.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență.
S-a dispus suspendarea din oficiu a judecării cererii având ca obiect uzucapiunea și trimiterea dosarului instanței competente să soluționeze conflictul, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Soluția instanței învestită cu regulatorul de competență:
Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, investită cu soluționarea prezentei cauze, reține:
Potrivit dispozițiilor art. 133 din C. proc. civ.:
Există conflict de competență:
când două sau mai multe instanțe se declară deopotrivă competente să judece același proces;
când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Pentru existența conflictului negativ de competență este necesară întrunirea următoarelor cerințe:
Să existe două sau mai multe instanțe sesizate cu aceeași pricină;
Instanțele să se fi declarat necompetente și, urmare a admiterii excepției de necompetență, să fi declinat judecata litigiului;
Declinările de competență să fie reciproce;
Cel puțin una dintre aceste instanțe să fie competentă să soluționeze cererea respectivă.
Conflictul negativ de competență apare în momentul în care cea de-a doua instanță își declină competența către instanța de la care a primit dosarul ca efect al declinării, în aceste condiții având loc declinarea "reciprocă" la care se referă dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ.
Sintetizând motivele hotărâriloe expuse expuse la pct. 1 din prezenta hotărâre, Înalta Curte constată că Judecătoria Pitești și-a stabilit competenta, prin încheiere interlocutorie, în ceea ce privește acțiunea de uzucapiune, însă, a apreciat că modificarea de acțiune (pct. 1.2 din prezenta hotărâre) a transformat cererea inițială în întreg conținutul său, neputându-se vorbi despre o cerere adițională.
Astfel, declinarea de competență dispusă prin sentința civilă nr. 2939/05.05.2022 a Judecătoriei Pitești a vizat acțiunea, astfel cum a fost modificată, respectiv anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în baza H.G. nr. 834/1991 și art. 20 din Legea nr. 15/1990, iar în subsidiar, anularea contractului de vânzare nr. x/2014.
Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2022, format în urma disjungerii capătului de cerere privind uzucapiunea din dosarul nr. x/2021, a reținut că prin cererea adițională depusă la data de 08.02.2022, reclamantul a adăugat două noi capete de cerere, respectiv constatarea nulității parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate al pârâtei B. nr. x/1995 și constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare autentificat sub nr. x/18.062014.
Constatând că din cuprinsul cererii adiționale nu a rezultat renunțarea la cererea inițială, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Pitești în soluționarea cererii având ca obiect uzucapiune și a declinat competența de soluționare în favoarea instanței inițial învestite, respectiv Judecătoriei Pitești.
De esența conflictului de competență nu este doar apariția unei întreruperi a cursului judecății, ci ca această întrerupere să aibă ca izvor încălcarea unei reguli de competență dintre cele prevăzute la art. 129 din C. proc. civ., dovadă fiind și modalitatea de reglementare a acestor dispoziții în cuprinsul aceleași secțiuni - Necompetența și conflictele de competență.
Se constată, însă, că potrivit dispozițiilor art. 135 din C. proc. civ., instanța imediat superioară comună este chemată să soluționeze un "conflict" prin care două instanțe au pronunțat hotărâri de declinare reciprocă, cursul procesului fiind întrerupt ca efect al acestor hotărâri de declinare, și nu să dea o interpretare modului de interpretare a caracterului cererii de modificare formulate de reclamant, trimițând astfel dosarul printr-o procedură "administrativă" instanței competente.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru aceste motive, cum judecătoria nu a pronunțat o astfel de hotărâre de declinare asupra cererii de uzucapiune, constată Înalta Curte că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 135 din C. proc. civ., urmând a constata inexistența conflictului de copetență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată inexistența conflictului de competență în ceea ce privește soluționarea cauzei privind reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. prin administrator judiciar C. și Unitatea Administrativ Teritorială Micești - prin primar.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.