ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4291/2022

Ședința publică din data de 29 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București, la data de 22.09.2021, contestatorul A. a solicitat anularea proceselor-verbale de contravenție seria x nr. x/28.05.2019, seria x nr. x/01.10.2019 și nr. x/17.03.2021 emise de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - CESTRIN și seria x nr. x din 28.07.2020 întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean Covasna. Totodată, în temeiul art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2001 a solicitat anularea proceselor-verbale de contravenție și exonerarea sa de la plata amenzilor.

Cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale, contestatorul a arătat că locuiește în mod statornic în Republica Federală Germania de mai bine de 10 ani și că la data de 08.09.2021 a venit în România pentru a-și vizita rudele. Cu această ocazie, dorind să-și achite impozitul pentru un autovehicul ce a rămas înscris pe numele său, nu i-a fost acceptată plata motivat de faptul că trebuie să achite mai întâi amenzile. În acest context, a solicitat să-i fie comunicate procesele-verbale de contravenție despre care nu avea cunoștință.

Contestatorul a mai precizat că s-a aflat în imposibilitatea de a contesta mai devreme procesele-verbale întrucât nu s-a aflat în România și nu a avut cunoștință de existența acestora. De asemenea, a susținut că procesele-verbale de contravenție ar fi trebuit să-i fie comunicate, astfel cum prevede legea, la domiciliul din Germania.

Totodată, în motivarea plângerii contestatorul a arătat că la data de 20.05.2015 a înstrăinat autoturismul, către numitul B., astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare încheiat la data menționată și din procesul-verbal de scoatere din evidență de la aceeași dată, emis de către Direcția Generală Impozite și Taxe Locale sector 6 București.

Astfel, deși autovehiculul nu mai era în proprietatea sa, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - CESTRIN și Inspectoratul de Poliție Județean Covasna i-au aplicat sancțiuni contravenționale pentru că ar fi circulat pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabilă.

În drept, contestatorul și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile art. 1, art. 31 și art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

2.1. Prin sentința nr. 1218 din data de 17 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria sectorului 6 București, secția Civilă a disjuns plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nr. x/17.03.2021 și a dispus formarea dosarului nr. x/303/2022 privind pe contestatorul A. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.-CESTRIN; a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A., în contradictoriu cu intimații Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - CESTRIN și Inspectoratul de Poliție Județean Covasna, și chematul în garanție B., cu privire la procesele-verbale de contravenție seria x nr. x/28.05.2019, seria x nr. x/01.10.2019 și nr. x/28.07.2020, în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Pentru a pronunța această soluție instanța a apreciat, în esență, că în conformitate cu art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, numai în situația contravenienților cu domiciliul în România este competentă să soluționeze plângerea instanța de la domiciliul acestora, în celelalte cazuri rămânând competentă instanța prevăzută de O.G. nr. 2/2001, în raza căreia a fost săvârșită contravenția.

Întrucât trei dintre faptele contravenționale au fost săvârșite în raza teritorială a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, iar una în raza teritorială a Judecătoriei Făgăraș, și ținând cont de faptul că petentul a arătat că este cetățean român cu domiciliul în străinătate, a dispus disjungerea plângerii îndreptate împotriva procesului-verbal încheiat cu ocazia săvârșirii contravenției pe raza teritorială a Judecătoriei Făgăraș și formarea dosarului nr. x/2022, iar în privința celorlalte procese-verbale a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe, considerând că este vorba despre o competență teritorială absolută, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ.

2.2. Prin sentința nr. 1025 din data de 17 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de contestatorul A. în contradictoriu cu intimații Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - CESTRIN și Inspectoratul de Poliție Județean Covasna și chematul în garanție B., cu privire la procesele-verbale de contravenție seria x nr. x/28.05.2019, nr. x/01.10.2019 emise de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - CESTRIN și seria x nr. x din 28.07.2020 întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean Covasna, în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În esență, Judecătoria Sfântu Gheorghe a reținut că la dosarul cauzei nu se regăsește nici un înscris din care să rezulte că petentul ar avea domiciliul în Republica Federală Germania, simplele afirmații ale părții neputând fi reținute în detrimentul dovezilor deoarece, potrivit art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 97/2005: "(1) Actul de identitate face dovada identității, a cetățeniei române, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință".

Astfel, ținând cont că din actul de identitate aflat în copie la dosar reiese că petentul are domiciliul în sectorul 6 București, aspect confirmat și de verificările efectuate în baza de date DEPABD, a apreciat instanța că sub aspectul competenței teritoriale, în privința celor trei procese-verbale de contravenție, sunt incidente dispozițiile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 ce stabilesc, prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, că în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială contravenientul domiciliază sau are domiciliul.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii, reținând că este vorba despre un conflict negativ de competență tipic.

Obiectul demersului judiciar inițiat de petentul A. vizează anularea proceselor-verbale de contravenție seria x nr. x/28.05.2019, seria x nr. x/01.10.2019 și nr. x/17.03.2021 emise de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - CESTRIN și seria x nr. x din 28.07.2020 întocmit de Inspectoratul de Poliție Județean Covasna.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență îl constituie problema instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, în raport de domiciliul petentului și de prevederile legale incidente în materie.

Judecătoria sectorului 6 București, secția civilă, prima instanță sesizată, a reținut că, întrucât petentul este cetățean român cu domiciliul în străinătate, iar faptele contravenționale au fost săvârșite atât în raza teritorială a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, cât și în raza teritorială a Judecătoriei Făgăraș, se impune disjungerea plângerii îndreptate împotriva procesului-verbal încheiat cu ocazia săvârșirii contravenției pe raza teritorială a Judecătoriei Făgăraș și formarea dosarului nr. x/2022, iar în privința celorlalte procese-verbale că se impune declinarea competenței de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe, considerând că este vorba despre o competență teritorială absolută, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ.

În acest sens a apreciat că, prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 prevede că numai în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială contravenientul domiciliază sau își are domiciliul ori sediul.

În schimb, Judecătoria Sfântu Gheorghe a apreciat că, în speță, competența de soluționare a cauzei se stabilește cu luarea în considerare a înscrisurilor existente la dosar, care atestă că petentul are domiciliul în sectorul 6 București, și nu a simplelor afirmații ale acestuia, nesusținute din punct de vedere probator.

Ca atare, apreciind că sub aspectul competenței teritoriale sunt incidente dispozițiile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 ce stabilesc, prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2002, cu modificările și completările ulterioare, că în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială contravenientul domiciliază sau își are domiciliul sau sediul, a constatat că instanța competentă să soluționeze plângerea reclamantului este Judecătoria sectorului 6 București.

Înalta Curte reține că cererea adresată instanței de judecată, astfel cum a fost disjunsă, a fost întemeiată și motivată în raport de dispozițiile art. 1, art. 31 și art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, reclamantul solicitând anularea unor procese-verbale de contravenție încheiate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA-CESTRIN și de Inspectoratul de Poliție Județean Covasna, toate vizând săvârșirea aceleiași contravenții prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, și anume lipsa rovinietei pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare x.

În acest context, pentru stabilirea instanței competente să soluționeze cererea reclamantului vor fi avute în vedere dispozițiile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 potrivit cărora: "Prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau își are sediul."

Înalta Curte mai reține că domiciliul reclamantului nu poate fi considerat a fi pe teritoriul Republicii Federale Germania unde a susținut acesta că a locuit în mod statornic timp de mai bine de 10 ani, fără să depună și dovezi în susținerea acestei afirmații, întrucât acesta nu poate fi subsumat definiției legale a domiciliului persoanei fizice, în sensul de locuință principală, conform art. 87 din C. civ.

Or, conform textului de lege amintit: "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală", dovada domiciliului făcându-se, potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (1) din același C. civ., cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.

Pe cale de consecință, atât timp cât din actele și lucrările dosarului nu reiese că s-ar fi administrat probe care să dovedească existența unei adrese de domiciliu al reclamantului aflate în Republica Federală Germania, domiciliul acestuia prin raportare la care se va stabili competența instanței de judecată, din punct de vedere teritorial, este cel indicat în cuprinsul actului de identitate aflat în copie la dosarul Judecătoriei sectorului 6 București, din care rezultă că domiciliul părții reclamante este situat în sectorul 6 al municipiului București.

De altfel, în sensul că noțiunea de "domiciliu", ca element de determinare a competenței instanțelor judecătorești, trebuie interpretată în sens restrâns, respectiv de adresă de domiciliu înscrisă în actul de identitate, este și soluția de unificare a practicii judiciare la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată în Ședința judecătorilor acestei secții din data de 02.11.2020.

Pentru considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimații Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. și Inspectoratul de Poliție Județean Covasna și cu chematul în garanție B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.