ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4222/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4222/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 27 septembrie 2022
Asupra contestației privind tergiversarea procesului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
La data de 22 iunie 2022, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal dosarul nr. x/2022 având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor.
Cauza a fost repartizată aleatoriu, prin programul Ecris, Completului nr. 18 fond, care a fixat termen de judecată la date de 14 septembrie 2022 pentru verificarea procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată și a cererii de chemare în garanție, formulate de reclamant.
La data de 26 august 2022, petentul A. a formulat prezenta contestație privind tergiversarea procesului, invocând în drept dispozițiile art. 522 C. proc. civ.
Examinând cauza în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată nulitatea prezentei contestații privind tergiversarea procesului, având în vedere următoarele considerente:
Se constată că, în cauză, petentul A. a formulat o cerere intitulată e privind tergiversarea procesului, întemeiată pe dispozițiile art. 522 C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 522 C. proc. civ.:
"(1) Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.
(2) Contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
când instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanței, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informații rezultate din evidențele ei și care erau necesare soluționării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului".
Prin urmare, legea circumstanțiază cu destulă claritate situațiile în care se poate exercita o contestație în temeiul reglementărilor de mai sus prezentate.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată, care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește, sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.
În acest context, contestația la tergiversarea procesului reprezintă un remediu oferit de normele de procedură, care are aplicabilitate în situațiile în care chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.
Este de observat că, în speță, contestatorul nu invocă niciuna dintre situațiile reglementate de textul legal sus-citat, ci își exprimă nemulțumirea față de situația țării, de perioada postcomunistă și de legislația în vigoare.
În consecință, constatând că nemulțumirile la care petentul face referire în cuprinsul contestației nu reprezintă un caz de tergiversare a soluționării procesului civil care a făcut obiectul dosarului nr. x/2022, nefiind invocate niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 522 alin. (2) C. proc. civ., instanța urmează a constata nulitatea contestației privind tergiversarea procesului, formulată de petentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea contestației privind tergiversarea procesului, formulată de petentul A. cu privire la dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 27 septembrie 2022.