ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4202/2022

Ședința publică din data de 27 septembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 08.07.2019, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând anularea Deciziei 100/P/21.12.2018 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, privind soluționarea plângerii prealabile nr. 18393/24.10.2018; admiterea plângerii prealabile nr. 18393/24.10.2018; anularea Dispoziției obligatorii nr. IEF 1160/21.09.2018 cu privire la pct. 4.1 - măsura de reîntregire a patrimoniului A. cu suma de 496.000 RON reprezentând cheltuieli de natura salariala efectuate peste limita legală; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 93/CA/2020-P.I. din 28 septembrie 2020, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca și Ministerul Finanțelor Publice; a anulat Decizia nr. 100/P/21.12.2018 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, privind soluționarea plângerii prealabile nr. 18393/24.10.2018; a anulat Dispoziția obligatorie nr. IEF 1160/21.09.2018, emisă de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca, cu privire la pct. 4.1 - măsura de reîntregire a patrimoniului A. cu suma de 496.000 RON, reprezentând cheltuieli de natură salarială efectuate peste limita legală; a obligat pârâții, în solidar, la plata sumei de 4.810 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

Împotriva sentinței nr. 93/CA/2020-P.I. din 28 septembrie 2020 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În recursul declarat se invocă mai mult aspecte de nelegalitate care privesc soluția de admitere a acțiunii și de anulare ca nelegale a actelor contestate.

Se invocă greșita interpretare și aplicare a normelor de drept material respectiv a dispozițiilor art. 54 alin. (6) din Legea nr. 339/2015 în sensul că în cursul anului 2016 nu putea legal să aibă loc o creștere a câștigului mediu brut pe salariat față de anul 2015, având în vedere că a existat deja o creștere a câștigului mediu brut pe salariat în anul 2015 față de anul 2014.

Se arată că în mod nelegal s-a ținut cont numai de concluzia raportului de expertiză în care se susțin nereal că nu a existat o creștere a câștigului mediu brut pe salariat în 2016 față de 2015.

Se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 49 alin. 2 lit. c) din Legea bugetului pe anul 2015.

Conform prevederilor art. 49, alin. (2), lit- c) din Legea bugetului de stat pe anul 2015, Operatorii economici pot prevedea în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2015 majorarea cheltuielilor cu salariile peste limita menționata la alin. (1) astfel:

(...)

c) cu sumele aferente creșterii numărului de personal prognozat la finele anului 2015 fată de cel aprobat în anul precedent corespunzător perioadei de la care se prevede angajarea si până la finele anului, în condiții justificate de extinderea activității:

In execuție însă, așa cum rezultă din Raportul de Inspecție economico-financiară nr. IEF 647/24.05.2017, numărul mediu efectiv de salariați în anul 2015 a fost de 428 de, iar diferența de fond de salarii aprobat prin buget pentru un număr de 463 de persoana a fost utilizat pentru acordarea de premii ocazionale angajaților, cu toate că prin buget nu au fost prevăzute sume pentru acordarea acestor premii ci doar sume pentru acordarea de salarii.

Pe situația legalității acordării premiilor care nu a fost aprobată prin buget se mai invocă ca aspect de nelegalitate faptul că premiile nu puteau fi acordate atâta timp cât nu există o anexă la Contractul colectiv de muncă înregistrat la ITM prin care să se stabilească contractele de muncă de acordare a premiilor ocazionale.

Se invocă în cadrul recursului ca având legătură cu prezenta cauză acțiunea anterioară a recurentului-intimat formulată împotriva raportului de inspecție economico-financiară nr. IEF 647/24.05.2017, ca dispoziții obligatorii nr. IEF 648/24.05.2017 și a raportului de urmărire a îndeplinirii măsurilor dispuse nr. 495/4.05.2017.

Prin sentința nr. 65/CA/2018-PI-din 18.04.2018 Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondată acțiunea.

S-a reținut în esență încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 119/1999, iar pe situația de fapt că pentru anul 2015 diferența de buget nu a fost alocată pentru salariile posturilor pe care urma să le suplimenteze, ci în lipsa acestora bugetul de salarii a fost cheltuit pentru acordarea unor prime salariaților deja existenți, lipsind creșterea de personal preconizate la stabilirea bugetului pentru salarii.

Sentința civilă nr. 65/2018 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a rămas definitivă în baza Deciziei nr. 867/16.02.2021 pronunțată de ÎCCJ, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017.

Un alt aspect de nelegalitate constă în faptul că prima instanță a apreciat nelegal în sensul că premiile pot fi acordate doar în baza Protocolului încheiat între sindicat și conducere reclamanții, respectiv în baza art. 64 alin. 1 lit. b) din contractul colectiv de muncă.

Protocolul încheiat între conducerea A. S.A. și Sindicatul Liber Comunala privind acordarea premiilor ocazionale nu reprezintă un act juridic care să producă efecte între părți, având în vedere că, conform Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, Contractul colectiv de muncă este actul juridic prin care se stabilesc drepturile și obligațiile părților, ori prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul A. S.A. la art. 64, alin. (1), lit. b), se) precizează că, criteriile de acordare a premiilor se stabilesc prin Anexa la contractul colectiv de muncă.

Dar în anexele la contractul colectiv de muncă pentru anul 2016 înregistrate la ITM Satu Mare nr. 42/18.02.2016 nu figurează o anexă în care să fie prevăzute criteriile de acordare a premiilor ocazionale.

Se arată că actele contestate au fost legal emise fiind nelegală soluția de admitere a acțiunii pronunțate de instanța de fond.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare .

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Curtea apreciază în raport de situația de fapt necontestată că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 54 alin. 6, art. 49 alin. 2 lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2015, în analiza legalității actelor contestate.

Aceste acte care vizau în esență legalitatea acordării premiilor, respectiv măsura de reîntregirea patrimoniului reclamantei cu suma de 496.000 RON, reprezentând cheltuieli de natură salarială efectuate peste limita legală, au fost legal emise în condițiile în care aceste premii au fost acordate nelegal pentru două motive.

Aceste premii nu au fost bugetate, fiind bugetate cheltuieli cu salarii în mod eronat pentru numărul maxim din organigramă cu toate că nu au avut loc angajări la acel nivel maxim și nu existat bază legală pentru acordarea acestor premii. Protocolul invocat din 22.12.2016 nu a produs efecte juridice, iar în anexele la Contractul colectiv de muncă pentru anul 2016 nu figurează nicio anexă în care să fie prevăzute criteriile de acordare a premiilor ocazionale.

În cauză sentința atacată este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 54 alin. 2 și (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 soluția fiind întemeiată greșit pe concluziile raportului de expertiză.

La art. 54 alin. 2 din Legea bugetului de stat pentru anul 2016 se precizează că majorarea cheltuielilor prevăzute la art. 54, alin. (1) - (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2016, se evidențiază distinct în anexele de fundamentare ale bugetului de venituri și cheltuieli, acest lucru nu a fost realizat

Astfel, în anexele de fundamentare ale bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2016 nu apare evidențiată suma aferentă majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru personalul care intră sub incidența acestor reglementări și nici suma aferentă cheltuielilor cu salariile datorate majorării numărului de salariați corespunzător perioadei de la care se prevede angajarea și până la finele anului.

Astfel, intimata - reclamantă S.C. A. S.A. și-a fundamentat cheltuielile cu salariile în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2016 pentru numărul maxim de salariați aprobați prin organigramă încă din luna ianuarie 2016. cu toate că, în conformitate cu dispozițiile art. 54, alin. (1), lit. c) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 se pot prevedea în bugetul de venituri și cheltuieli majorări de cheltuieli cu salariile: "cu sumele aferente creșterii numărului de personal prognozat la finele anului 2016 față de cel aprobat în anul precedent, corespunzător perioadei de la care se prevede angajarea si până la finele anului în condiții justificate de extinderea activității:"

S.C A. S.A. nu a făcut angajări în luna ianuarie 2016. iar în cursul anului nu s-au făcut angajări la nivelul maxim din organigramă, prin urmare, la fundamentarea Bugetului de venituri și cheltuieli, cheltuielile salariale au fost supradimensionate, iar ulterior, în execuție aceste sume au fost parțial utilizate pentru acordarea de creșteri salariate și premii ocazionale.

Conform prevederilor art. 54, alin. (3) din Legea bugetului de stat pentru anul 2016, se pot majora cheltuielile cu salariile peste majorările prevăzute la art. 54, alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 doar în cazul îndeplinirii cumulative a anumitor condiții, în concluzie, dacă una dintre condiții nu e deja îndeplinită, nu se pot acorda majorări de salarii în afara celor prevăzute la art. 54 alin, (2) din Legea nr. 339/2015 -legea bugetului de stat pe anul 2016.

Astfel la art. 54, alin. (3) lit. b) din Legea nr. 339/2015 se precizează că una din condițiile pentru majorarea cheltuielilor cu salariile este ca nivelul rezultatului brut, al plăților restante și al cheltuielilor cu salariile să fi fost realizat conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul precedent, ori cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul anului 2016 nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost aprobate, respectiv, pentru remunerarea a 462 de persoane prevăzute în buget, numărul mediu de salariați fiind de doar 426 în anul 2015.

In execuție, diferența de cheltuieli cu salariile dintre 462 de posturi bugetate și 423 (nr. mediu de salariați) a fost utilizat pentru acordarea de premii ocazionale (nebugetate în bugetul de veniuri și cheltuieli aferent anului 2015), cu toate ca ele au fost fundamentate ca și cheltuieli cu salariile.

S.C. A. S.A. a utilizat în anul 2015 sumele aprobate în Bugetul de venituri și cheltuieli ca și cheltuieli cu salariile aferente numărului maxim de salariați aprobați prin organigramă pentru acordarea de premii.

Al doilea aspect de nelegalitate invocat apreciat ca întemeiat Curte este faptul că prima instanță a admis acțiunea și a anulat actele contestate deși acordarea premiilor nu a respectat condițiile legale, neexistând o anexă la contractul colectiv de muncă, anexă prin care să se stabilească criteriile de acordare a premiilor ocazionale și să fie înregistrate și la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

In contractul colectiv de muncă, se prevede obligativitatea stabilirii criteriilor de acordare a premiilor ocazionale prin anexa la contract si nu prin Protocoale încheiate între sindicat și conducerea unității.

Protocolul încheiat în data de 22.12.2016 între Conducerea S.C. A. S.A. și Sindicatul Liber Comunala cu privire la acordarea premiilor ocazionale în conformitate cu art. €4.1 fit- b, alin. (4), din Contractul Colectiv de munca pentru perioada 2016 - 2017, înregistrat la A. S.A. sub nr. x/22.12.2016 reprezintă rezultatul unor negocieri, care, pentru a produce efecte juridice între părți trebuie preluata așa cum prevede art. 64. alin. (1). lit. b) din Contractul colectiv de munca la A. S.A. în ANEXA LA CONTRACT (care face parte din contractul colectiv de muncă si produce efecte juridice).

Dar, în Anexele la Contractul Colectiv de muncă pentru anul 2016 înregistrat la I.T.M. Satu Mare sub nr. x/18.02.2016 nu figurează nici o anexă în care să fie prevăzute criteriile de acordare a premiilor ocazionale.

Pe aspectul legalității acordării primelor de către reclamant către personalul existent din bugetul de salarii stabilit pentru suplimentarea personalului existat un litigiu anterior soluționat definitiv prin sentința civilă nr. 65/CA/2018 a Curții de Apel Oradea prin care acțiunea reclamantei a fost respinsă sentința definitivă prin respingerea recursului, fiind menținute ca legale actele contestate.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va admite recursul și va casa sentința atacată în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Rejudecând va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă menținând ca legale Decizia nr. 100/P/21.12.2018 a Ministerului Finanțelor Publice și actele emise DGRFP Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor împotriva sentinței nr. 93/CA/2020-P.I. din 28 septembrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A. S.A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 27 septembrie 2022.