ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4185/2022

Ședința publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2021 la data de 08.12.2021, reclamanta A. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Fiscală pentru contribuabili nerezidenți -Serviciul evidență pe plătitor și rambursări T.V.A.: - anularea deciziei nr. 4185/25.06.2021 prin care A.F.C.N. a respins contestația înregistrată la organul fiscal sub nr. x/27.04.2021, - anularea deciziei nr. 12087/04.03.2021, prin care A.F.C.N. a soluționat cererea de dobânzi înregistrată la organul fiscal sub nr. x/17.12.2020, vizând dobânzi pentru nerambursarea în termenul legal a T.V.A. solicitată la rambursare prin deconturile cu sume negative de T.V.A. cu opțiune de rambursare, aferente perioadei decembrie 2014 - noiembrie 2018, - recunoașterea dreptului societății de a beneficia de dobânzi de întârziere în cuantum de 8.833.618 RON aferente restituirii cu întârzieri cuprinse între 294 si 808 de zile a T.V.A. de rambursat în cuantum în cuantum de 71.588.757 RON, aprobate la rambursare conform raportului de inspecție fiscală nr. x din 27.11.2019 și rambursate efectiv societății în data de 09 ianuarie 2020, respectiv prin Decizia de compensare emisă de autoritățile fiscale nr. x/03.12.2019, - precum și obligarea A.F.C.N. să achite efectiv către societate suma de 8.833.618 RON cu titlu de dobânzi de întârziere și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.

Prin sentința nr. 489 din data de 15 martie 2022 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Fiscală pentru contribuabili nerezidenți - Serviciul evidență pe plătitor și rambursări T.V.A., în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că în litigiile de contencios administrativ competența de soluționare a cauzei se stabilește conform dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 și a apreciat că domiciliul fiscal al reclamantei este în județul Cluj, astfel cum reiese din acțiunea formulată, alegerea sediului procesual într-o altă localitate neinfluențând competența teritorială.

Prin sentința nr. 153 din data de 6 iunie 2022 Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reclamantă, a declinat competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Fiscală pentru contribuabili nerezidenți - Serviciul evidență pe plătitor și rambursări T.V.A, în favoarea Curții de Apel București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a sesizat instanța ierarhic superioară comună, Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului și, în temeiul art. 134 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea conflictului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat că reclamanta A. S.A. are sediul fiscal în Spania, conform certificatului eliberat de Registrul Comerțului din Spania și certificatul de atestare fiscala eliberat de Administrația fiscală din Madrid, societatea fiind înregistrată în România doar în scopuri T.V.A., fapt ce reiese din certificatul de înregistrare în scopuri de T.V.A. emis de autoritățile române.

Astfel, în cauză sunt incidente, sub aspectul competenței, dispozițiile art. 111 C. proc. civ. care, având în vedere sediul autorității pârâte, atrag competența Curții de Apel București.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Demersul judiciar inițiat de reclamanta A. S.A. vizează verificarea legalității actelor administrativ-fiscale emise de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Fiscală pentru contribuabili nerezidenți - Serviciul evidență pe plătitor și rambursări T.V.A. urmare a cererii societății de acordare dobânzi pentru nerambursarea în termenul legal a T.V.A. solicitată la rambursare prin deconturile cu sume negative de T.V.A. cu opțiune de rambursare, aferente perioadei decembrie 2014 - noiembrie 2018.

Cele două instanțe aflate în conflict s-au declarat deopotrivă necompetente să soluționeze cauza, apreciind diferit asupra înscrisurilor din dosar care atestă sediul societății reclamante și asupra efectelor pe care acestea le produc asupra competenței instanței de judecată.

Astfel, din înscrisurile existente la dosar rezultă faptul că reclamanta A. S.A. are sediul fiscal în Spania, relevant în acest sens fiind certificatul eliberat de Registrul Comerțului din Spania și certificatul de atestare fiscala eliberat de Administrația fiscală din Madrid . De asemenea, reclamanta este înregistrată în România doar în scopuri T.V.A., fapt ce reiese din certificatul de înregistrare în scopuri de T.V.A. emis de autoritățile române .

Este evident astfel, că mențiunea referitoare la domiciliul fiscal al reclamantei din județul Cluj este rezultatul unei erori materiale strecurate în cuprinsul raportului de inspecție fiscală, determinată de locul pe care societatea 1-a comunicat inițial pentru verificarea evidențelor și a documentelor fiscale, respectiv sediul societății afiliate din România - B. S.R.L.. societate distinctă de Societatea reclamantă A. S.A.

În același timp, tocmai faptul că reclamanta este o societate nerezidentă a determinat competența Administrației Fiscale pentru contribuabili nerezidenți de a efectua inspecția fiscală și a emite actele contestate în prezenta cauză.

Pe de altă parte, conform precizărilor exprese ale reclamantei, societatea nu s-a raportat niciodată la sediul procesual ales pentru a determina competența, iar indicarea unui astfel de sediu nu poate conduce la concluzia că acesta a fost motivul pentru care s-a ales sesizarea Curții de Apel București.

În acest context, fiind în prezența unui litigiu cu un element de extraneitate, se constată că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 - norma de drept specială conform căreia se stabilește competența în litigiile de contencios administrativ - nu conține nicio reglementare a situației în care reclamanta persoană juridică are sediul în străinătate.

Prin urmare, în cauză devin incidente dispozițiile de drept comun care conțin norme privitoare la competență, respectiv art. 111 C. proc. civ., conform cărora "Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului."

Raportat la dispozițiile legale anterior expuse și având în vedere sediul din București al autorității pârâte Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Fiscală pentru contribuabili nerezidenți - Serviciul evidență pe plătitor și rambursări T.V.A., în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Fiscală pentru contribuabili nerezidenți - Serviciul evidență plătitor și rambursări, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2022.