ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4125/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4125/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 21 septembrie 2022
Asupra plângerii de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin sentința civilă nr. 3485 din data de 17.07.2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, secția civilă, a fost respinsă excepția tardivității ca neîntemeiată și a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul A. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. x/13 .O 1.2016 emis de intimată.
Prin decizia civilă nr. 829 din data de 12.03.2021, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate de apelantul-petent A. ca neîntemeiate și a respins ambele apeluri declarate împotriva sentinței civile nr. 3485 din data de 17.07.2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, ca nefondate.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs apelantul-petent, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2019.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 29 mai 2022, petentul A. a formulat contestație privind tergiversarea procesului în raport cu minuta ședinței din 26 mai 2022, prin care a arătat că este împiedicat de instanță să depună cererea de recuzare cu respectarea formelor legale.
Hotărârea împotriva căreia s-a formulat plângere
Prin încheierea din 9 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019 a fost respinsă contestația formulată de contestatorul A..
Pentru a pronunța această încheiere, curtea de apel a reținut, în esență, că petentul este nemulțumit de faptul că nu i s-a comunicat soluția pronunțată la 26.05.2022 și de faptul că instanța nu i-a comunicat și nu a publicat soluția pronunțată asupra excepției necompetenței, însă, recursul a avut primul termen de judecată la 12.05.2022, când recurentul-petent A. a formulat cerere de recuzare împotriva președintelui completului, fiind amânată soluționarea recursului după soluționarea cererii de recuzare, mai exact la 23 iunie 2022.
Cererea de recuzare a primit termen la 26.05.2022, când s-a dispus amânarea soluționării ei pentru a se da posibilitatea părților să formuleze concluzii cu privire la excepția netimbrării cererii de recuzare și contrar susținerilor petentului, această încheiere s-a comunicat în condițiile art. 396 alin. (2) C. proc. civ., respectiv prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Ulterior, prin încheierea din 07.06.2022 s-a admis excepția netimbrării și, în consecință, s-a anulat cererea de recuzare formulată împotriva președintelui completului, ca netimbrată.
Plângerea exercitată în cauză
Împotriva încheierii de ședință din 9 iunie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, petentul A. a formulat plângere.
În motivarea plângerii petentul a susținut că soluția nu este motivată și că aceasta nu a înlăturat cauza tergiversării, neîndeplinind următoarele obligații:
"1. obligația de a publica minuta ședinței cu soluția la excepția necompetenței materiale a instanțelor judecătorești civile și administrative în cauze de drept penal, constituțional și internațional; 2. Obligația de a comunica încheierea asupra excepției de necompetență materială care este obligatorie din oficiu în cazul în care încheierea este supusă căii de atac".
La data de 28 iunie 2022 petentul a transmis la dosar completare la plângere prin care a susținut că "statul român și puterea judecătorească tergiversează despărțirea de trecutul comunist".
Procedura de soluționare a plângerii
Prin Rezoluția din data de 8 iulie 2022 a completului învestit cu soluționarea cauzei s-a fixat termen de judecată la data de 21 septembrie 2022, în ședință publică, fără citarea părților.
II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra plângerii
Examinând încheierea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că prezenta plângere este nefondată, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 522 C. proc. civ.:
"(1) Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.
(2) Contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:
când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
când instanța a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanței, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informații rezultate din evidențele ei și care erau necesare soluționării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanța nu a luat, față de cel care nu și-a îndeplinit obligația, măsurile prevăzute de lege;
când instanța și-a nesocotit obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluționării cauzei, deși timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."
Astfel, articolul 522 alin. (2) din C. proc. civ. precizează expres situațiile în care părțile sau/și procurorul pot face contestația.
Toate motivele vizează, inevitabil, și culpa instanței, mai exact atitudinea ei față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces, ori a terților propriu-ziși, care aveau obligații legale sau judiciare.
Toate cazurile prevăzute de acest articol vizează pasivitatea instanței de judecată care dispune de mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare ale părților și terților și nu le folosește sau nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.
În acest context, contestația privind tergiversarea procesului este privită ca un remediu oferit de normele de procedură, și nu ca o sancțiune aplicată judecătorului învestit cu soluționarea cauzei, iar întârzierea dispunerii unor măsuri sau îndeplinirii unor obligații trebuie apreciată și justificată prin intermediul unor criterii cu caracter obiectiv, aplicabile pricinii.
În speță, astfel cum a reținut și prima instanță, nu este incidentă niciuna dintre situațiile enumerate de art. 522 alin. (2) C. proc. civ., completul învestit cu soluționarea contestației la tergiversare explicând că la termenul din 26 mai 2022, acordat pentru soluționarea cererii de recuzare, s-a dispus amânarea pronunțării pentru a se da posibilitatea părților să formuleze concluzii cu privire la excepția netimbrării cererii de recuzare, cererea fiind soluționată la termenul din 7 iunie 2022 când instanța a admis excepția netimbrării și a anulat cererea de recuzare formulată de petent împotriva președintelui de complet, ca netimbrată.
Or, în conformitate cu prevederile art. 396 C. proc. civ. "(1) În cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile. (2) În cazul amânării prevăzute la alin. (1), președintele, odată cu anunțarea termenului la care a fost amânată pronunțarea, poate stabili că pronunțarea hotărârii se va face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței".
Astfel, soluția amânării pronunțării din 26 mai 2022 a fost pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței în conformitate cu prevederile art. 396 C. proc. civ.
Așadar, nu se poate reține o tergiversare a litigiului, curtea de apel respectând toate etapele legale referitoare la procedura de soluționare a cererii de recuzare prevăzute de C. proc. civ.
Referitor la susținerile petentului privind necomunicarea și nepublicarea soluției pronunțate asupra excepției necompetenței, astfel cum a observat și prima instanță, această excepție a fost respinsă de instanța de fond, legalitatea modului în care a fost soluționată aceasta constituind tocmai obiectul recursului înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 525 C. proc. civ., va respinge plângerea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge plângerea formulată de petentul A. împotriva încheierii din 9 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2022.