ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4102/2022

Ședința publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 1 noiembrie 2021 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Bazinală de Apă Olt, anularea în parte a Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1049/2020, Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1050/2020, Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1051/2020, Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1054/2017, Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1055/2017, Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1056/2017, Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1057/2017, Actului adițional nr. x la Abonamentul de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr. 1058/2017, respectiv anularea clauzelor art. 7, art. 9 și art. 10 prin care s-a stabilit nelegal modul de calcul al volumelor de apă uzinată și decontarea acestora prin raportarea debitului maxim autorizat la timpul de utilizare pentru producerea de energie electrică, cu încălcarea prevederilor legale incidente în cauză, în vigoare. De asemenea, a solicitat și suspendarea, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004 a executării clauzelor art. 7, art. 9 și art. 10 din actele administrative menționate anterior, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Odată cu cererea de chemare în judecată, reclamanta a înțeles să invoce și excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 225/2020 și a Legii nr. 122/2020.

2.1. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 904 din 21 februarie 2022, Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut calitatea reclamantei de persoană juridică asimilată unei autorități publice, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, fiind autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, astfel încât acțiunii promovate de aceasta în contradictoriu cu o altă autoritate publică îi sunt aplicabile, sub aspectul competenței teritoriale, dispozițiile art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă, la data de 28.02.2022, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Tribunalului Vâlcea, secția a II-a civilă

Prin sentința civilă nr. 584 din 19 mai 2022, Tribunalul Vâlcea a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a constatat intervenită suspendarea de drept a cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța, în raport de sediul reclamantei, a reținut ca fiind incidente în speță dispozițiile primei teze a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cu care reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată in vigoare la data de 30.07.2018, anterior sesizării primei instanțe - 1.11.2021).

Instanțele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză și au apreciat diferit asupra calității reclamantei și, implicit, asupra incidenței dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Textul de lege menționat statuează în mod expres că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Cum corect a observat Tribunalul Vâlcea, reclamanta, persoană juridică de drept privat, având forma juridică de societate pe acțiuni, înființată potrivit Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, nu poate fi asimilată unei autorități publice în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu s-a făcut vreo dovadă că reclamanta îndeplinește vreuna din condițiile prevăzute în mod expres la lit. m) și r) ale aceluiași articol din același act normativ, respectiv că deține statut de utilitate publică sau că prestează un serviciu public, în regim de putere publică.

Înalta Curte constată, așadar, că societatea reclamantă nu este asimilată unei autorități publice în sensul legii, având în vedere că este o persoană juridică de drept privat care nu este autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică și, prin urmare, în cauză devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, text de lege ce prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la sediul reclamantului persoană juridică.

Cum în prezentul litigiu, sediul societății reclamante se află în București, față de prevederile procedurale citate mai sus, aceasta trebuia să învestească secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în raza căruia își avea sediul, respectiv Tribunalul București, așa cum a și procedat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. și pe pârâta Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Olt, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2022.