ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.09.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4082/2022

HOTĂRÂRE
21.09.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4082/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 21 septembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 octombrie 2019, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul Colegiul Medicilor din România a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior de Medicină Legală Mina Minovici și Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, anularea în tot a Hotărârii nr. 12/13.10.2016 emisă de Consiliul Superior de Medicină Legală din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici - unitate cu personalitate juridică, prin care a dispus că lucrările medico-legale nu pot fi remise CMR sau colegiilor teritoriale până la pronunțarea unei hotărâri definitive fără acordul organelor judiciare.

Prin sentința civilă nr. 588 din 15 iulie 2020, Curtea de Apel București:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici;

- a respins cererea de chemare în judecată a pârâtului Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, ca fiindintrodusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

- a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Colegiul Medicilor din România, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior de Medicină Legală,

- a dispus anularea Hotărârii nr. 12/13.10.2016 emisă de Consiliul Superior de Medicină Legală.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 pârâtul Consiliul Superior de Medicină Legală a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

4.1. Intimatul-pârât Colegiul Medicilor din România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Intimatul-pârât Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovoci nu a formulat întâmpinare în dosarul de recurs.

Examinând excepția nulității recursului pentru netimbrare, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată.

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

În raport de motivul de casare invocat, prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru datorată de recurentul-pârât pentru soluționarea recursului fiind în cuantum de 100 RON și, întrucât taxa nu a fost atașată la dosar odată cu recursul, Înalta Curte a apreciat că se impune ca recurentul să depună dovada timbrării recursului în cuantumul datorat.

Înalta Curte constată că recurentul-pârât Consiliul Superior de Medicină Legală nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru calea de atac exercitată, deși această obligație i-a fost adusă la cunoștință prin adresa emisă la 5 martie 2021 și comunicată acestuia la data de 11 martie 2021, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul instanței de recurs.

Totodată, se reține că recurentul-pârât nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, nici cerere de acordare facilități de la plata taxei judiciare de timbru, astfel cum prevede art. 42 alin. (2) din același act normativ.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse, constatând că recurentul nu a îndeplinit obligația achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru soluționarea recursului, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (3) cu referire la art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată din oficiu și va anula recursul formulat de pârâtul Consiliul Superior de Medicină Legală, ca netimbrat.

Anulează recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior de Medicină Legală împotriva sentinței civile nr. 588 din 15 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-01-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 50/2022
nu și pe cel prevăzut de pct. 4 al aceluiași articol, invocat prin cererea de recurs. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte
ÎCCJ 2022-06-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3647/2022
Ședința publică din data de 21 iunie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 10.12.2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe
ÎCCJ 2023-06-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3694/2023
Ședința publică din data de 29 iunie 2023 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. x/2022, rec
ÎCCJ 2024-02-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1117/2024
privește incompatibilitatea calității de expert medico-legal recomandat cu calitatea de membru al Consiliului Superior de Medicină Legală; (iv) a obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.190 RON cu titlu de cheltuieli
ÎCCJ 2024-05-30
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1496/2024
respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Sănătății, ca neîntemeiată; a fost respinsă cererea formulată de reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâții Institutul Național de Medicină Legală
Sursă