ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3896/2022

Ședința publică din data de 13 septembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal la data de 25.05.2021 reclamanta A. S.A., a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI FONDURILOR EUROPENE DIRECȚIA GENERALĂ PROGRAME EUROPENE INFRASTRUCTURĂ MARE-AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Notei de constatare a neregulilor și a Deciziei nr. 113735/14.12.2020 și consecutiv anularea corecției financiare stabilite în sarcina sa în valoare de 6.766.558,84 RON, respectiv a creanței bugetare rezultate din nereguli în cuantum de 1.355.266,89 RON, stabilite prin Nota de constatare a neregulilor, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 1634 din data de 12 noiembrie 2021 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a constatat, în esență că, raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, precum și la suma care face obiectul prezentei acțiuni, ce se află sub pragul de 3.000.000 RON prevăzut de lege, fiind vizate corecții financiare în sumă de1.355.266,89 RON, astfel cum se arată în cererea reclamantei și cum s-a confirmat în fața instanței la primul termen de judecată, având în vedere, deopotrivă, și faptul că valoarea actului contestat reprezintă finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal este competent să judece cauza având în vedere și sediul pârâtului.

Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat la data de 12 ianuarie 2022 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub același număr de dosar.

Hotărârea Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 2474 din 05 mai 2022, Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis la rându-i excepția necompetenței materiale, invocată de reclamantă și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, că, la data de 05.05.2022 reclamanta A. S.A. a depus la dosarul cauzei note scrise prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului București în favoarea Curții de Apel București, față de valoarea corecției financiare stabilite în sarcina acesteia, respectiv 6.766.558,84 RON.

Astfel, față de conținutul acțiunii inițiale și al notelor scrise depuse la dosarul cauzei la data de 05.05.2022, tribunalul a constatat că valoarea corecției financiare contestate și stabilite în sarcina reclamantei este de 6.766.558,84 RON, reclamanta contestând atât valoarea corecției financiare, cât și a creanței bugetare.

Pe cale de consecință, în raport de criteriul valoric, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1

1

) teza I din Legea nr. 554/2004, Tribunalul București a reținut că nu este competent să soluționeze cauza, competența în acest caz aparținând Curții de Apel București.

Prin urmare, Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, constatând deopotrivă existența conflictului negativ de competență.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, sesizată fiind cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența materială de soluționare a prezentului litigiu în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Argumente de fapt și de drept relevante

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal la data de 25.05.2021 reclamanta A. S.A., a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI FONDURILOR EUROPENE DIRECȚIA GENERALĂ PROGRAME EUROPENE INFRASTRUCTURĂ MARE-AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Notei de constatare a neregulilor și a Deciziei nr. 113735/14.12.2020 și consecutiv anularea corecției financiare stabilite în sarcina reclamantei în valoare de 6.766.558,84 RON, respectiv a creanței bugetare rezultată din nereguli, în cuantum de 1.355.266,89 RON, stabilite prin Nota de Constatare a neregulilor.

În cadrul Notelor Scrise, atașate la dosarul Tribunalului București, reclamanta, invocând dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a menționat că valoarea corecției financiare stabilite prin Nota de constatare contestată în cauza dedusă judecății este de 6.766.558,84 RON, aceasta fiind suma ce face obiectul judecății, iar suma de 1.355.266,89 RON, stabilită în cadrul aceluiași act administrativ cu titlu de creanță bugetară, reprezintă doar o parte din sancțiunea stabilită în sarcina sa.

Astfel, Înalta Curte, în regulator de competență, având în vedere că prin Nota de Constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financire nr. 87564/01.10.2020, ce face obiectul litigiului, s-a stabilit în sarcina reclamantei atât o corecție financiară în sumă de 6.766.558,84 RON cât și o creanță bugetară în cuantum de 1.355.266,89 RON, iar prin cererea dedusă judecății reclamanta contestă atât valoarea corecției cât și a creanței bugetare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1)

1

teza I din Legea nr. 554/2004 și criteriul valoric prevăzut la art. 10 din același act normativ, stabilește competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Curții de Apel București, suma ce face obiectul acțiunii fiind mai mare de 3.000.000 RON.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) teza I din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența materială de soluționare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, actualmente Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 13 septembrie 2022.