ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2174/2022

Ședința publică din data de 08 aprilie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 12.02.2020, reclamanta S.C. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanțarea Agriculturii, anularea Notificării nr. x/14.08.2019 prin care a fost respinsă contestația nr. 12404/03.07.2019 și declararea ca fiind eligibil și aprobarea pentru finanțarea proiectului ce face obiectul cererii de finanțare cu titlul "Construire anexe agricole-Hală procesare, șopron, silozuri, clădire administrativă și împrejmuire în com. Sinca, jud. Brașov".

Prin sentința nr. 32/2020 din 17 iunie 2020, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și, în consecință, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru lipsa calității procesuale pasive, a admis excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a respins ca inadmisibilă cererea de aprobare a finanțării proiectului și a respins acțiunea astfel cum a fost formulată și modificată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, având ca obiect anularea notificărilor nr. x/14.08.2019 și nr. y/27.06.2019.

Împotriva sentinței nr. 32/2020 din 17 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal reclamanta A. a declarat recurs.

Ulterior, reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 406 C. proc. civ., a formulat o cerere prin care învederează instanței că înțelege să renunțe la judecata recursului.

Înalta Curte ia act de cererea formulată, având în vedere dispozițiile art. 406 conform cărora:

"(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.

(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.

(...)

(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.

(...)

(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă."

De asemenea, instanța reține faptul că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantului care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Astfel fiind, Înalta Curte, analizând actele dosarului precum și cererea formulată de recurenta-pârâtă, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de renunțarea la judecata recursului de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 32/2020 din 17 iunie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 aprilie 2022.