ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1476/2022

Ședința publică din data de 11 martie 2022

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 01.09.2016 reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, anularea în tot a Deciziei Comitetului Director al AFM din 17.05.2016 și a actelor subsecvente, suspendarea aplicării măsurilor dispuse prin decizia atacată și constatarea tardivității dispunerii măsurii cu privire la rezilierea contractului de finanțare nerambursabilă.

Prin cererea reconvențională formulată, pârâta AFM a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 2.393.232,06 RON, reprezentând daune interese în cuantum egal cu valoarea decontată aferentă cererilor de tragere nr. x și a sumei de 303.991,25 RON reprezentând dobândă legală aferentă sumei de recuperat.

1.2. Sentința instanței de fond

Prin sentința nr. 2320 din 14 iunie 2017, Curtea de Apel București, secția VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a Unității Administrativ Teritoriale Comuna Ciorăști, Unității Administrativ Teritoriale Comuna Măicănești, și Unității Administrativ Teritoriale Orașul Panciu, ca inadmisibilă, a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, ca neîntemeiată, a admis cererea reconvențională formulată de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu și a obligat reclamanta pârâtă UAT Județul Vrancea la plata către AFM a sumei de 2.393.232,06 RON daune interese și dobânda legală la această sumă la nivelul de referință a BNR, calculată la data plății.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea, prin Consiliul Județean Vrancea.

1.2. Hotărârea instanței de recurs

Prin Decizia nr. 6532 din 18 decembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea împotriva sentinței nr. 2320 din 14 iunie 2017 a Curții de Apel București, secția VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., arătând că, după pronunțarea acestei decizii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.

Ulterior pronunțării a fost înregistrată în evidențele Consiliului Județean Vrancea Ordonanța de clasare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2018 privind clasarea cauzei privind infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, raportat la art. 287 din C. pen.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire

La primul termen de judecată din 11 martie 2022, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția tardivității formulării cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art. 511 alin. (1) raportate la cele ale art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., rămânând în pronunțare asupra acesteia.

Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de revizuire, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru argumentele arătate în cele ce urmează .

Din actele și lucrările dosarului rezultă că cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. este îndreptată împotriva Deciziei nr. 6532 din 18 decembrie 2019, pronunțată de o instanță de recurs și, prin urmare, definitivă.

Potrivit dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: (...) 5. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă".

Din actele dosarului rezultă că revizuenta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea a primit și a înregistrat Ordonanța de clasare a cauzei din 31 martie 2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, la data de 14 aprilie 2021, iar cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 6532 din 18 decembrie 2019, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 07.09.2021, conform ștampilei aplicată de Registratura instanței pe prima filă a cererii de revizuire .

Așa fiind, Înalta Curte reține că termenul de o lună prevăzut pentru formularea cererii de revizuire de către Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vrancea, întemeiată pe motivul prevăzut de 509 alin. (1) pct. 5 Cod procedură civilă a început să curgă din data de 15 aprilie 2021 și s-a împlinit în data de 15 mai 2021.

Prin urmare, cererea de revizuire înregistrată la această instanță la data de 07.09.2021, este formulată peste termenul legal, imopunându-se respingerea acesteia ca fiind tardivă.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 511 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității invocată de intimata-pârâtă.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Unitatea Administrativ-Teritorială Județul Vrancea împotriva Deciziei nr. 6532 din 18 decembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2016, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 martie 2022.