ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1446/2021

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, iar ulterior, ca efect al declinării competenței, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Ministrul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Gruparea de Jandarmi - Mobilă "Regele Ferdinand I" Târgu Mureș, a solicitat: 1. Obligarea pârâților la emiterea ordinului de chemare în rândul cadrelor active ale Ministerului Afacerilor Interne și acordarea gradului militar de sublocotenent fiind declarat admis la concursul organizat de Gruparea de Jandarmi - Mobilă "Regele Ferdinand I" Târgu Mureș pentru ocuparea funcției de ofițer specialist III la Compartimentul Administrare Patrimoniu Imobiliar - Serviciul Logistic.

Obligarea pârâților la plata drepturilor bănești aferente funcției și gradului pentru care a fost declarat admis, începând cu data de 31.05.2017 (data emiterii ordonanței de clasare) și până la emiterea ordinului de chemare în rândul cadrelor active, sume actualizate cu indicele de inflație.

Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu. 1.2. Hotărârea pronunțată în cauză Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentimța nr. 1847 din 28 mai 2019 a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne și a tardivității acțiunii reclamantului A. invocate de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Jandarmeriei Române invocată de acest pârât. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministrul Afacerilor Interne invocată de acest pârât. Totodată, a admis în parte acțiunea formulată și modificată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministrul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și pârâta Gruparea de Jandarmi Mobilă "Regele Ferdinand, Târgu Mureș, și, în consecință, a obligat pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Ministrul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Gruparea de Jandarmi Mobilă "Regele Ferdinand, Târgu Mureș să efectueze formalitățile legale necesare și să emită ordinul de chemare în activitate a reclamantului ca ofițer inferior, cu acordarea gradului militar și a funcției militare potrivit rezultatelor concursului promovat de reclamant la data de 26.10.2016 organizat de Gruparea de Jandarmi Mobilă "Regele Ferdinand, Târgu Mureș. De asemenea, a obligat pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Ministrul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Gruparea de Jandarmi Mobilă "Regele Ferdinand, Târgu Mureș să calculeze, să aloce și să plătească reclamantului drepturile bănești cuvenite pentru funcția militară și gradul militar pentru care a fost declarat admis la concurs, începând cu data de 31.05.2017 și până la data de 30 noiembrie 2018 și a respins restul pretențiilor reclamantului. A obligat în solidar pârâții să plătească reclamantului suma de 1850 RON cheltuieli de judecată, din care 1500 RON onorariu avocat la judecata în fond. 1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză și motivele înfățișate Împotriva sentinței mai sus-menționate au promovat recurs pârâții Gruparea de Jandarmi - Mobilă " Regele Ferdinand I" Târgu Mureș (U.M. 0709 Târgu Mureș), Ministrul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, în condițiile art. 493 C. proc. civ. Recurentul-pârât Gruparea de Jandarmi - Mobilă "Regele Ferdinand I" Târgu Mureș, criticând-o pentru nelegalitate pe temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat, admiterea recursului, casarea sentinței atatacate și, în rejudecare respingerea acțiunii formulată de reclamant, ca neîntemeiată. Criticile formulate de recurent au vizat, în esență, următoarele aspecte: - reclamantul nu îndeplinește cumulativ cerințele prevăzute în fișa postului, nefiind îndeplinite condițiile pentru emiterea actului administrativ de chemare în corpul ofițerilor. -cu privire la obligarea și plata drepturilor bănești cuvenite pentru funcția militară și gradul militar pentru care a fost declarat admis la concurs recurentul a arătat că acesta nu a desfășurat activitate pentru perioada care pretinde să fie remunerat, respectiv 31 mai 2017 -30 noiembrie 2018. Prin recursul pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a susținut că nu are calitate procesual pasivă în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea acestei instituții la emiterea actului administrativ constând în acordarea gradului de ofițer, precum și a capătului de cerere referitor la acordarea drepturilor bănești cuvenite, având în vedere modificările legislative aduse Legii nr. 80/1995 privind Statului cadrelor militare prin emiterea Legii nr. 101/08.05.2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 371 din 13.05.2019. Pe scurt, a precizat că, prin modificările aduse, legiuitorul a limitat categoriile de militari cu privire la care competența de acordare a gradelor revine ministrului afacerilor interne, doar "pentru conducătorii unităților Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct și adjuncții acestora, pentru cadrele militare din unitățile aparatului central și unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea șefului unității, precum și pentru conducătorii unităților subordonate Ministerului Afacerilor Interne și adjuncții/locțiitorii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadrate cadrele militare." La momentul actual, având în vedere noile prevederi legale, Ministerul Afacerilor Interne nu mai are competența legală necesară pentru a emite ordinul de trecere în corpul ofițerilor a reclamantului, respectiv acordarea grad de ofițer, sens în care nu este îndeplinită una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, prevăzute la art. 32 C. proc. civ. În ceea ce privește posibilitatea de a invoca excepția lipsei calității procesuale pasive direct în fața instanței de recurs, a subliniat că aceasta constituie o excepție de fond, absolută și peremptorie, care poate fi invocată în orice stadiu al procesului civil. În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea drepturilor salariale de care fi beneficiat reclamantul, recurentul a arătat că, în ce privește competența de emitere a actului administrativ de numire pe funcție a reclamantului și, subsecvent, de plată către aceasta a drepturilor salariale cuvenite, cerere care se întemeiază pe răspunderea contractuală (raport de serviciu), revine Grupării de Jandarmi Mobile "Regele Ferdinand" Târgu Mureș, în calitatea sa de ordonator terțiar de credite. Pe cale de consecință, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și respingerea acestor capete de cerere ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitatea procesuală pasivă. Referitor la excepția tardivității, recurentul a arătat că din anul 2016 începe să curgă termenul în care reclamantul avea posibilitatea de a învesti instanța de judecată cu soluționarea unei cereri, fiind astfel încălcat art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Pe fondul cauzei, recurentul a arătat că cele susținute de instanța de fond sunt eronate, faptul că, potrivit art. 38 alin. (1 1 ) din O.M.I.R.A. nr. 665/2008 1 , Direcția Generală Management Resurse Umane verifică corectitudinea dosarelor de concurs, precum și a celor de recrutare și, ulterior emite sau, după caz, propune emiterea actului administrativ, iar în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1), în situația în care, în urma verificărilor efectuate se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea și desfășurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs sau întocmiri dosarelor de concurs și/sau de recrutare în volum incomplet, întreaga documentație se restituie unită organizatoare, motivat corespunzător, în vederea verificării aspectelor semnalate și/sau, după ce sesizării instanței de contencios administrativ, de unde reiese, fără putință de tăgadă, faptul că Direcția Generală Management Resurse Umane din cadrul M.A.I. îi revine prerogativa de a analiza și de verifica, sub toate aspectele, dosarul de concurs. Referitor la data de 31.05.2017, la care ar trebui să fie emis actul administrativ de chemare în activitate a reclamantului, a precizat că legislația incidență domeniului respectiv nu prevede un termen în care să fie emise actele administrative privind trecerea în corpul ofițerilor, sau să fie întocmite documentele privind restituirea documentației de concurs în situația în care se constată nerespectarea procedurii de con sau întocmirea în volum incomplet a dosarului de concurs. Pârâtul Ministrul Afacerilor Interne prin recursul întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și, în consecință, respingerea acțiunii reclamantului ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate. Arată că, în conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora. În acest sens, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, prevede în cuprinsul art. (1) alin. (1) că Ministerul Afacerilor Interne este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București. Ca atare, în accepțiunea legii contenciosului administrativ, ministerul și nu ministrul este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care își exercită atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative în sfera lui de activitate. În concluzie, recurentul a arătat că, în sensul Legii nr. 554/2004, autoritatea publică care trebuie să emită, în regim de putere publică, actul administrativ de trecere în corpul ofițerilor, este Ministerul Afacerilor Interne, condus de către un ministru, care reprezintă și angajează Ministerul Afacerilor Interne în raporturile cu instanțele de judecată. Din interpretarea prevederilor legale rezultă că ministrul este o persoană fizică și ocupă o funcție de demnitate publică, nefiind el însuși autoritate publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, actele administrative emise de acesta îndeplinind condițiile prevăzute la art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, și anume, cuprind în formula introductivă autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în funcție de natura ser juridică, precum și temeiurile juridice pe baza și în executarea cărora actul a fost emis. Prin recursul pârâtului Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), denumit în continuare I.G.J.R., inocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, susținând că potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, comandantul Grupării de Jandarmi Mobile "Regele Ferdinand I" Târgu Mureș are calitatea de ordonator de credite, iar unitatea în cauză are personalitate juridică, pe cale de consecință fiind titulară de drepturi și obligații, putând sta în instanță în nume propriu. Mai susține recurentul că Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, în calitate de organ ierarhic superior unității care a organizat concursul în cauză, nu are competență nici de emitere a ordinului de acordare a gradului militar de ofițer, și nici de emitere a ordinului de numire pe funcția în discuție. În acest sens, având în vedere solicitările reclamantului cu referire la concursul organizat și desfășurat de către Gruparea de Jandarmi Mobilă "Regele Ferdinand I" Târgu Mureș pentru ocuparea postului de execuție vacant de ofițer specialist III, specialitatea Construcții, la Compartimentul Administrarea Patrimoniului Imobiliar si Protecția Mediului, din cadrul acestei unități si nu din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Pe fondul cauzei a arătat că, potrivit art. 36, art. 45 și art. 109 alin. (1) și (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, competența de acordare a gradului militar de ofițer aparține ministrului afacerilor interne. Prin urmare, având în vedere faptul că, în anunțul privind organizarea și desfășurarea concursului în cauză nu au fost inserate cerințele din fișa postului, obligatorii pentru toți candidații, arată că, în mod corect nu a fost emis actul administrativ de chemare în corpul ofițerilor, respectiv de acordare a gradului militar de sublocotenent, a candidatului declarat "Admis". Susține recurentul că reclamantul nu a desfășurat activitate pentru perioada pentru care pretinde să fie remunerat, iar pe cale de consecință acesta nu poate să fie plătit pentru o activitate pe care nu a prestat-o. 1.

Apărările formulate în cauză Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a înțeles să invoce, în ceea ce privește recursul recurentei-pârâte Gruparea de Jandarmi - Mobilă " Regele Ferdinand I" Târgu Mureș (U.M. 0709 Târgu Mureș) excepția nulității căii de atac pentru nemotivare, iar în ceea ce privește recursurile formulate de către ceilalți recurenți-pârâți, a invocat excepția nulității pentru nemotivare și netimbrare De asemenea, s-au formulat întâmpinări la recursurile promovate de către toti recurenții. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. P rin rezoluția din 3 decembrie 2019, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata pe fond a recursului, în data de 10 martie 2021, cu citarea părților, în condițiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în ședință publică. II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) Ut. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. Analizând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente dar și față de contextul factual al cauzei, Înalta Curte reține că sunt nefondate recursurile de față, astfel că urmează a fi respinse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., pentru considerentele ce succed: În prealabil, Înalta Curte constată că cele reclamate de către recurenții-pârâți sunt elemente care țin de temeinicia admiterii acțiunii de către instanța de fond, interpretarea probelor, a chestiunilor de fapt, ținând de aprecierea suverană a instanțelor de fond. Atributul esențial al instanței de recurs îl constituie interpretarea legii, iar, în speță, nu există critici de nelegalitate în sensul exigențelor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.., care să vizeze încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin motivele de recurs de recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), denumit în continuare I.G.J. a invocat formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. care dispun: "Casarea unor hotărâri se poate cere (…) când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei". Astfel, examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Curtea constată că judecătorul fondului a analizat argumentele relevante ale părților și a expus raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată, considerentele dezvoltate de fiind în legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată, apărările formulate și soluția pronunțată. De asemenea, considerentele sunt detaliate în mod corespunzător exigențelor impuse de obligația de motivare a hotărârii pronunțate și nu rezultă a cuprinde motive contradictorii sau numai motive străine de natura cauzei, pentru a face incident cazul de casare analizat. Simplul fapt că cele expuse de prima instanță în considerente nu concordă modului în care apreciază partea că trebuia motivată hotărârea judecătorească în acest proces nu determină incidența motivului de casare în discuție, după cum acesta nu trebuie confundat nici cu motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin intermediul căruia se poate critica aplicarea de către prima instanță a dreptului material. Altfel spus, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. implică o nelegalitate a hotărârii recurate fie prin prisma faptului că aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fie că acele motive sunt contradictorii sau străine de natura cauzei. Cu referire la excepția tardivității acțiunii invocată de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor, Înalta Curte reține că în mod just instanța fondului a apreciat că reclamantul putea în mod obiectiv să depună o plângere prealabilă după ce a aflat soluția dispusă de procurorul militar (în luna ianuarie 2018), astfel că reclamantul a formulat în termen acțiunea, respectiv la data de 04.04.2018 când s-a adresat cu cererea de chemare în judecată la Tribunalul București. În ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, reiterată de recurenții pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Ministrul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române prin motivele de recurs. Cum bine a punctat și judecătorul fondului, reclamantul justifică actiunea îndreptată împotriva celor trei pârați mentionati anterior, având în vedere că dispozițiile art. 36, art. 45 și art. 109 alin. (1) și (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, competența de acordare a gradului militar de ofițer aparține ministrului afacerilor interne, astfel ca atât ministrul, ca titular al atributiei de a emite ordinul de activare, respectiv ministerul de resort ca institutie publică în cadrul căreia urmează a fi încadrat intimatul- reclamant, astfel că ambii pârați au calitate procesuala pasivă. Nu pot fi primite nici susținerile recurentului -pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române cu referire la lipsa calității procesual pasive a acestuia, având în contextul în care prevederile art. 11 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea Jandarmeriei Române sunt clare, respectiv Gruparea de jandarmi mobilă funcționează în subordinea Inspectoratului General, ca structură destinată organizării și executării misiunilor de asigurare și restabilire a ordinii publice și combatere a infracționalității în zona de responsabilitate teritorială. În concluzie, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române portă întreaga responsabilitate alături de unitatea sa subordonată Gruparea de Jandarmi - Mobilă " Regele Ferdinand I " Târgu Mureș (U.M. 0709 Târgu Mureș) pentru încălcările prevederilor Ordinului O.M.A.AI. nr. 665/2008 privind unele activități de management Resurse umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei administrative. Pe fondul recursurilor, considerentele curții de apel sunt judicioase, reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ la situația de fapt care se degajă din înscrisurile administrate. Dată fiind similitudinea, cel puțin parțială, a motivelor și criticilor înfățișate de cei patru recurenți, Înalta Curte le va analiza grupat, răspunzând după caz, prin considerente comune. Înalta Curte apreciază că, raportat la starea de fapt, petitele acțiunii formulate de reclamat în vederea emiterii actului administrativ de chemare în activitate/obligarea pârâților la pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Ministrul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Gruparea de Jandarmi Mobilă "Regele Ferdinand, Târgu Mureș să efectueze formalitățile legale necesare și să emită ordinul de chemare în activitate a reclamantului ca ofițer inferior, cu acordarea gradului militar și a funcției militare potrivit rezultatelor concursului promovat de reclamant la data de 26.10.2016 organizat de Gruparea de Jandarmi Mobilă "Regele Ferdinand, Târgu Mureș să calculeze, să aloce și să plătească reclamantului drepturile bănești cuvenite pentru funcția militară și gradul militar pentru care a fost declarat admis la concurs, începând cu data de 31.05.2017 și până la data de 30 noiembrie 2018 nu puteau primi o altă soluție. Așa cum reiese din actele și lucrările dosarului, potrivit anunțului publicat pe site-ul Grupării de Jandarmi - Mobile "Regele Ferdinand I" Târgu Mureș și afișat la avizierul unității începând cu data de 23.09.2016 s-a făcut publică organizarea unui "Concurs pentru ocuparea pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer specialist III, specialitatea Construcții, în cadrul compartimentului Administrare patrimoniu Imobiliar și Protecția Mediului, prin încadrare directă (sursă externă) ". Condițiile pe care candidații trebuie să le îndeplinească pentru participarea la concurs și care au fost menționate în anunț sunt cele prevăzute imperativ de art. 20 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Este adevărat că în cuprinsul anunțului respectiv, au fost inserate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ candidații, mai puțin cea privind cunoașterea de către aceștia a " unei limbi străine de circulație internațională citit - bine, scris - bine, vorbit- bine ", condiție despre care pârâții IGJR si MAI sustin ca este obligatorie în vederea participării la concurs, fiind prevăzută la punctul 3.5 Limbi străine, modulul B. - Cerințele postului din Fișa postului, înregistrată cu nr. x/13.09.2016. În urma desfășurării concursului pentru încadrare din sursă externă pe postul de ofițer A.P.I. din cadrul Grupării de Jandarmi - Mobile "Regele Ferdinand I" Târgu Mureș, la data de 26.10.2016 fiind declarat "admis". Or, în cauză este necontestat faptul că reclamantul, a îndeplinit condițiile legale menționate anterior pentru ocuparea funcției pentru care a candidat. De altfel, toate aceste etape din cadrul procedurii de organizare a concursului au fost parcurse, toti candidatii participanti au fost supusi acelorasi reguli de concurs afisate, toti au avut in vedere de indeplinit cerintele din anuntul publicat de unitatea la care era postul vacant, iar reclamantul a fost cel declarat câstigător. Ulterior pârâtul Ministerul Afacerilor Interne nu a procedat la emiterea actului administrativ de chemare în corpul ofițerilor, respectiv de acordare a gradului militar de sublocotenent, a candidatului declarat "Admis", sub pretextul că nu exista dovada indeplinirii conditiei de cunoastere a unei limbi straine. Practic, reclamantul a îndeplinit toate procedurile legale privind participarea la concursul în vederea ocupării unui post de execuție vacant de ofițer specialist III, specialitatea Construcții, în cadrul compartimentului Administrare patrimoniu Imobiliar și Protecția Mediului, prin încadrare directă (sursă externă) și a fost declarat admis de către comisia de examen/concurs. Pe de o parte, curtea constată că, pentru a justifica o tergiversare a încadrării reclamantului, prin Adresa nr. x din 14 iunie 2017, emisă de Jandarmeria Română - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, reiese că i-au comunicat în scris faptul ca exista un dosar penal pe numele acestuia în lucru la o unitate de parchet militar, motiv pentru care nu se poate emite ordinul de chemare în activitate. Pe de altă parte, esalonul central specializat în resurse umane a transmis răspunsul ca trebuia îndeplinita și cerinta limbii străine (atipica pentru profilul postului scos la concurs, de ofiter în constructii, adică inginer constructor), denota optiunea pârâților de a-l descalifica pe reclamant si de a relua procedura de concurs, desi Legea nr. 550/2004 a jandarmeriei nu menționează în mod expres astfel de conditii prohibitive pentru ocuparea unor functii specifice de ofiter din sursa externă. De asemenea, prin Adresa nr. x/14.03.2018 emisă de Ministerul Afacerilor Interne (Anexa 5) a comunicat că plângerea prealabilă nu poate fi soluționată favorabil deși dosarul nr. x/2016 a fost soluționat prin ordonanța de clasare din data de 31.05.2017 dar că trecerea reclamantului în corpul ofițerilor activi nu se poate face pentru că, din documentele transmise, nu ar fi făcut dovada cunoașterii unei limbi străine de circulație internațională. Curtea nu poate primi apărarea pârâților care susțin că este obligatorie cerința în vederea participării la concurs, fiind prevăzută la punctul 3.5 Limbi străine, modulul B. - Cerințele postului din Fișa postului, înregistrată cu nr. x/13.09.2016. Sub acest aspect, Curtea reține că acestă cerință nu a fost solicitată prin Anunțul privind organizarea concursului/examenului pentru ocuparea postului, astfel că reclamantul nu a avut cunoștință de aceasta. Mai mult decât atât, dosarul reclamantului a trecut printr-un filtru al instituției angajatoare, care după a ce a parcurs etapa verificării dosarelor de înscriere ale candidaților, a procedat la parcurgerea etapei următoare, anume derularea concursului în sine, apoi evaluarea/corectarea lucrarilor/testelor la care au fost supusi candidatii, finalmente afisarea listei cu rezultatele si declararea unuia sau mai multor candidati admisi, in functie de rezultatele acestora la concurs si desigur in functie de numarul de locuri scoase la concurs. Așadar, în mod corect a argumentat instanța fondului că în anunțul privind organizarea și desfășurarea concursului în cauză nu au fost inserate cerințele din fișa postului, astfel încât toți candidații cunoșteau numai cerintele publicate, iar buna credință a acestora, inclusiv a reclamantului se verifica în raport de anunt și de baza legala generala pentru chemarea in corpul ofiterilor activi, in principal art. 36 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. De altfel, Ministerul Afacerilor Interne nu avea posibilitatea legală de a nesocoti rezultatele concursului cât timp acesta nu a fost anulat și nu se putea substitui comisiei de concurs pentru a aprecia că reclamantul nu îndeplinește condițiile legale pentru numirea pe postul scos la concurs. Verificarea îndeplinirii condițiilor reprezenta o etapă depășită din cadrul concursului și, cât timp actele comisiei de concurs sunt în ființă se impune respectarea rezultatelor concursului și numirea candidatului declarat admis pe postul scos la concurs. Nici criticile pârâților referitoare la capătul de cerere privind plata drepturilor bănești și obligarea pârâților la plata drepturilor bănești aferente funcției și gradului pentru care a fost declarat admis, începând cu data de 31.05.2017 și până la emiterea ordinului de chemare în rândul cadrelor active, sume actualizate cu indicele de inflație,nu pot fi primite În esență, critica recurenților- pârâți a fost în sensul reclamantul nu a desfășurat activitate pentru perioada care pretinde a fi remunerat. Or, având în vedere că nu a fost justificat refuzul pârâților de emitere a actului administrativ de numire a reclamantului în funcția și gradul pentru care a fost admis și prin acest refuz, asimilat unui act administrativ, reclamantul a fost vătămat în drepturile sale de a ocupa funcția pentru care fusese declarat admis, se impune și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Pe cale de consecință, în mod corect a fost Curtea de apel a găsit întemeiată în parte solicitarea reclamantului de obligare a pârâților la plata drepturilor bănești aferente funcției și gradului pentru care a fost declarat admis, începând cu data de 31.05.2017 (data emiterii de către procurorul militar a ordonanței de clasare în dosarul penal nr. x/2016 aflat pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj) și până în data de 30 noiembrie 2018 în sumă calculata de serviciul financiar contabil al instituțiilor pârâte. Pentru toate considerente expuse, în baza art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile formulate de pârâți, ca nefondate. În baza art. 453 și art. 455 coroborate cu art. 494 C. proc. civ., reținând culpa procesuală a recurenților-pârâți se va dispune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500 RON (reprezentând onorariu de avocat) suportate de intimatul-reclamant în faza procesuală a recursului, caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului acestor cheltuieli fiind dovedit cu factuta fiscală și extrasul de cont depuse la dosarul de recurs. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Față de cele ce preced în temeiul art. 496 C. proc. civ., instanța va respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâții Gruparea de Jandarmi - Mobilă " Regele Ferdinand I" Târgu Mureș (U.M. 0709 Târgu Mureș), Ministrul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române împotriva sentinței civile nr. 1847 din 28 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Totodată, va obliga recurenții-pârâți la plata sumei de 1.500 RON către intimatul-reclamant A., cu titlu de cheltuieli de judecată