ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1073/2021

Ședința publică din data de 23 februarie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/2018 ca urmare a sentinței de declinare a competenței nr. 1051/CA/11.12.2017 pronunțată de Tribunalul Vaslui, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul de Interne, Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, solicitând anularea deciziei/actului/adresei cu numărul x din 21.02.2017 a Direcției Generale de Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne și, pe cale de consecință, a deciziei de invalidare a concursului pentru angajare directă în funcția de ofițer pe care l-a susținut și câștigat în luna octombrie 2016, anularea deciziei de respingere a plângerii prealabile înregistrate la M.A.I. sub nr. x/26.04.2017, obligarea pârâților la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofițerilor și acordare a gradului militar de sublocotenent pentru reclamant (plutonier adjutant șef A.), obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile bănești corespunzătoare funcției pentru care solicită numirea și cele ale funcției pe care este încadrat în prezent.

Prin sentința nr. 33/2018 din 5 martie 2018, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui; a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul de Interne, Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; a dispus anularea deciziei nr. x/S2 din 21.02.2017 a Direcției Generale de Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne și, pe cale de consecință, a deciziei de invalidare a concursului pentru angajare directă în funcția de ofițer din luna octombrie 2016, precum și a deciziei de respingere a plângerii prealabile, înregistrată la M.A.I. sub nr. x/26.04.2017; a dispus obligarea pârâților la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofițerilor și acordare a gradului militar de sublocotenent pentru reclamantul (plutonier adjutant șef A.); a dispus obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile bănești corespunzătoare funcției pentru care se solicită numirea și cele ale funcției pe care reclamantul este încadrat în prezent începând cu fata de 21.02.2017 și până la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofițerilor. De asemenea, a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București).

3.1. Prin cererea de recurs formulată, recurentul - pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București) a susținut că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Astfel, deși instanța de fond a luat act de invocarea acestei excepții, așa cum reiese din cuprinsul primului paragraf, fila x, al încheierii din 19.02.2018 pronunțate în acest dosar, a omis să se pronunțe asupra acesteia, încălcând prevederile art. 124 alin. (1), art. 224, art. 235, art. 237 alin. (2) pct. l și art. 248 din C. proc. civ., fapt pentru care sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 și 6 C. proc. civ., sancțiunea fiind aceea a casării sub acest aspect a hotărârii pronunțate.

În ceea ce privește admisibilitatea excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, invocate în primă instanță, recurentul a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui este o structură subordonată nemijlocit Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane, însă, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (4) din același act normativ mai sus-invocat, comandantul unității are calitatea de ordonator de credite, unitatea în cauză are personalitate juridică și, pe cale de consecință, este titulară de drepturi si obligații putând sta în instanță în nume propriu.

Având în vedere solicitările intimatului-reclamant în ceea ce privește organizarea concursului de către Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui pentru ocupare a postului vacant de ofițer specialist II la Compartimentul Informare, Relații Publice și cu Publicul din cadrul acestei unități și nu din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, respectiv solicitarea acestuia față de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne competente în vederea emiterii ordinului de trecere în corpul ofițerilor, în cazul admiterii acțiunii intimatului-reclamant, punerea în executare a hotărârii judecătorești se va face exclusiv de către I.J.J. Vaslui și M.A.I. în calitate de organizatoare a concursului în cauză, respectiv de structura competentă de a emite ordinul de trecere în corpul ofițerilor conform normelor legale în vigoare.

Din adresele invocate de către intimatul reclamant (nr. 42422/27.02.2017, nr. 32177/29.03.2017) reiese în mod clar faptul că nu are calitatea și competența legală a soluționării situației de fapt ce constituie cauza prezentului litigiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române emițând doar recomandări sau puncte de vedere în acest sens în calitatea de intermediar în procedura de comunicare a dosarului de concurs, fără competențe legale de emitere acte administrative în cadrul acestei proceduri reglementate de O.M.A.I. nr. 665/2008, în vigoare la momentul organizării concursului.

Nici față de ultimul capăt de cerere al acțiunii intimatului-reclamant nu se poate reține calitatea procesuală pasivă, deoarece funcția pentru care solicită numirea se află la nivelul intimatului-pârât I.J.J. Vaslui, unitate cu personalitate juridică competentă să emită actul administrativ de numire în funcție și față de care se naște raportul de muncă în baza căruia se va putea efectua plata.

3.2. Prin recursul declarat în cauză, recurentul - pârât Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a criticat soluția pronunțată de instanța de fond asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.

Astfel, în opinia recurentului, prima instanță în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, fără a avea în vedere prevederile art. 45 lit. b) coroborate cu cele ale art. 109 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 4 din anexa nr. 11 la Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, care stabilesc competența emiterii actelor administrative privind acordarea gradelor militare, precum și înaintarea în gradul militar următor în cazul ofițerilor, cu excepția situațiilor în care prin lege se stabilește altfel, în sarcina ministrului afacerilor interne.

În speța de față, cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății este Ministerul Afacerilor Interne, unitate cu personalitate l juridică, conform prevederilor art. 1 alin. (1) din O.U.G 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare.

În acest sens, față de prevederile mai sus menționate care conferă Ministerului Afacerilor Interne competență exclusivă de trecere în corpul ofițerilor și acordare a gradului militar de sublocotenent, hotărârea judecătorească prin care este admisă cererea de chemare în judecată nu poate fi pusă în aplicare decât de către instituția în cauză.

3.3. Prin cererea de recurs, recurentul - pârât Ministerul Afacerilor Interne a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul - pârât a susținut nelegalitatea și netemeinicia sentinței instanței de fond, arătând că responsabilitatea corelării datelor din fișa postului cu cele din anunț revine comisiei de concurs, care avea obligația de a respecta cerințele prevăzute în fișa postului cu ocazia întocmirii anunțului.

Referitor la cerința stipulată în cuprinsul fișei postului nr. x din 13.09.2016, Modulul B - pct. 3 - Pregătirea necesară ocupantului postului, Pregătirea de specialitate (3.2.) "curs de perfecționare în specialitatea domeniului său; cursuri conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.I., ulterior numirii în funcție", a susținut recurentul că respectivele cursuri sunt individualizate, în mod expres, ca și cursuri necesare ocupantului postului.

Această interpretare se bazează și pe faptul că, privite în mod unitar, nu mai exista nevoia de a specifica existența cursului de perfecționare în specialitatea domeniului său, fiind de ajuns doar folosirea formulării "cursuri conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.L, ulterior numirii în funcție".

De asemenea, în ceea ce privește susținerile instanței de judecată referitoare la necesitatea îndeplinirii de către candidatul declarat "Admis", în persoana plutonierului adjutant A., doar a condițiilor legale de recrutare, așa cum sunt ele reglementate de art. 20 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat, relevant este și faptul că îndrumarul de completare a fișei postului prevăzut în Anexa nr. 1 la același act normativ, instituie obligativitatea verificării îndeplinirii cerințelor prevăzute în fișa postului la modulul B, înainte de ocuparea postului, atribuție ce intră în sarcina comisiei de concurs și se realizează în cadrul procesului de selecție desfășurat ulterior recrutării.

Întocmirea documentelor ocazionată de organizarea concursului, fără a ține cont de cerințele din fișa postului și validarea candidaturilor polițiștilor fără îndeplinirea cumulativă a condițiilor legale au creat o situație de nelegalitate.

În aceste condiții, a apreciat că obligarea MAI să emită ordinul de trecere în corpul ofițerilor este neîntemeiată și în afara cadrului legal, câtă vreme organizarea concursului a fost viciată de modul în care s-a realizat recrutarea candidatului.

Prin urmare, structura de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne a procedat conform prevederilor legale în vigoare la acel moment, nefăcând altceva decât să-și îndeplinească rolul pe care îl are, în calitate de autoritate de control.

În concluzie, față de acest aspect și, având în vedere prevederile legale învederate, a solicitat, în temeiul art. 496 C. proc. civ., admiterea recursului, reanalizarea fondului cauzei și modificarea sentinței primei instanțe, în sensul respingerii în tot a acțiunii formulate de intimatul - reclamant A..

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimatul - reclamant a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Prin notele scrise depuse la data de 21 mai 2018, calificate de instanță ca fiind întâmpinare, astfel cum rezultă din practicaua deciziei, recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, care vizează și obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile bănești corespunzătoare funcției pentru care se solicită numirea și cele ale funcției pe care este încadrat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

În speță, instanța de control judiciar reține că chestiunea legitimării procesuale atât a pârâtului Ministrului Afacerilor Interne, cât și a celorlalți doi pârâți a fost tranșată în considerentele sentinței instanței de fond, care, în mod corect a reținut că petitele cererii de chemare în judecată formulate de reclamant, respectiv obligarea pârâților la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofițerilor și acordare a gradului militar de sublocotenent, obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile bănești corespunzătoare funcției pentru care solicită numirea și cele ale funcției pe care este încadrat, implică o procedură administrativă în care sunt implicați toți pârâții, inclusiv Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui, cu acesta urmând a fi încheiat în final raportul de serviciu al reclamantului în situația admiterii acțiunii.

Prin urmare, recursul declarat de recurentul - pârât Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui, vizând soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive, nu este fondat. De asemenea, se reține și netemeinicia recursului declarat de recurentul - pârât Inspectoratul General, având în vedere că, în mod evident, instanța de fond a analizat și s-a pronunțat asupra calității procesuale pasive inclusiv a acestui pârât, omisiunea vizând doar dispozitivul sentinței.

Totodată, acestea sunt argumentele pe care instanța de recurs le are în vedere în justificarea calității procesuale pasive în cauză a pârâtului Ministerului Afacerilor Interne.

Analizând motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentul - pârât MAI, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Recurentul-pârât a susținut că soluția privind obligarea la emiterea ordinului de trecere în corpul ofițerilor a reclamantului este nelegală, câtă vreme organizarea concursului a fost viciată de modul în care s-a realizat recrutarea candidatului.

Astfel, s-a susținut că reclamantul nu poate fi numit în funcție, neîndeplinind condiția menționată în fișa postului la modulul B - cerințele postului, pct. 3.2 -pregătire de specialitate, unde este prevăzut "curs de perfecționare în specialitatea domeniului său; cursurile conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.I., ulterior numirii în funcție".

Potrivit art. 20 din Ordinul nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în vigoare la data demarării procedurii de concurs:

"(1) Condițiile legale de recrutare din sursă externă pentru persoanele care intenționează să dobândească statutul de polițist sau cadru militar în Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și pentru persoanele care intenționează să susțină examen de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative sunt următoarele:

…

f) să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului pentru care candidează, iar candidații la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat; dovada absolvirii se face cu diploma sau cu adeverință din care să rezulte faptul că au susținut și promovat examenul de bacalaureat".

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că cerințele pentru postul scos la concurs, menționate în anunțul de concurs, se raportează doar la obligativitatea absolvirii unei instituții de învățământ superior de lungă durată în domenii conexe cu cel al postului, neexistând nicio mențiune privind obligativitatea absolvirii unor cursuri de perfecționare în specialitate, astfel că reclamantul nu a avut cunoștință de aceasta.

Mai mult, în ceea ce privește mențiunile de la modulul B-cerințele postului pct. 3.2 pregătire de specialitate, din fișa postului înregistrată cu nr. x din 13.09.2016, pentru Ofițer specialist II la Compartimentul Informare, Relații Publice și cu Publicul - "curs de perfecționare în specialitatea domeniului său; cursurile conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.I., ulterior numirii în funcție", se constată că cerința este lipsită de claritate și previziune, aspect reținut și de către instanța de fond care a statuat că aceasta a fost interpretată diferit de către comisia de concurs și D.G.M.R.U. din cadrul M.A.I.

Având în vedere acest aspect, în mod evident cerința devine imprevizibilă, nepermițând candidaților la concurs să aprecieze în mod corect conținutul acesteia și să își adapteze conduita în consecință.

Potrivit art. 3 din Ordinul nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative privind Fișa postului "(1) Fișa postului este rezultatul analizei postului și reprezintă principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele și activitățile de recrutare, selecționare, încadrare, formare profesională continuă, apreciere/evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative, normare a activității, precum și de reproiectare a postului. (2) Fișa postului cuprinde elemente de identificare a fiecărui post, cerințele necesare pentru ocuparea acestuia, descrierea condițiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților postului, precum și a standardelor de performanță asociate. (3) Fișa postului se completează în urma desfășurării activității de analiză a postului, pe baza metodologiei de completare, conform anexei nr. 1."

De asemenea, potrivit anexei nr. 1 Metodologia desfășurării activităților de analiză a postului și de întocmire a fișei postului II. Îndrumarul de completare a fișei postului:

"1. Reguli generale pentru redactarea fișei postului:

- se va evita înscrierea informațiilor care nu sunt strict necesare;

- se va urmări înțelegerea clară de către ocupantul postului a sarcinilor și responsabilităților ce îi revin;

- se va utiliza un stil direct și accesibil, cu termeni preciși, pe cât posibil fără a face abuz de termeni tehnici sau neologisme;

- se vor utiliza fraze simple, cu un minim de complexitate a structurii."

Raportat la aceste dispoziții legale menționate anterior, în mod corect a reținut prima instanță că fișa postului s-a completat la rubrica 3.2 într-o manieră echivocă și confuză, fapt ce a condus la interpretări diferite.

În acest context, dat fiind că reclamantul, absolvent al Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității "Spiru Haret" din București, a îndeplinit toate procedurile legale privind participarea la concursul în vederea ocupării funcției de ofițer specialist II Compartimentul Informare, Relații Publice și cu Publicul prin încadrare cu personal recrutat din sursă externă, concurs organizat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui, fiind declarat admis de către comisia de concurs, în mod corect instanța de fond a dispus obligarea pârâților la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofițerilor și acordare a gradului militar de sublocotenent pentru reclamantul - plutonier adjutant șef A., cu consecința reparării pagubei ce i-a fost cauzată, respectiv obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile bănești corespunzătoare funcției pentru care se solicită numirea și cele ale funcției pe care reclamantul este încadrat în prezent.

Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

În temeiul dispozițiilor ar. 453 C. proc. civ., va obliga recurenții-pârâți la plata către intimatul-reclamant a sumei de 1.500 RON, cu titlu de onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de recurenții-pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București) împotriva sentinței nr. 33/2018 din 5 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Obligă recurenții - pârâți la plata către intimatul - reclamant A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 RON, cu titlu de onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 februarie 2021.