ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6517/2020

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., a chemat în judecată pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Unitatea Militară 0251 București - Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane și Unitatea Militară 0260 București - Baza de Administrare si Deservire a Jandarmeriei Romane, a solicitat, ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate că Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 11/6059/27.10.2017 emis în baza propunerii și a documentelor transmise de I.G.J.R., în baza căruia a fost trecut în corpul ofițerilor cu gradul militar de sublocotenent, este în parte netemeinic și nelegal, în ceea ce privește articolele invocate în drept ce adus la acordarea gradului de sublocotenent și nu a unui grad în funcție de pregătirea sa, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor raportat la stagiile minime în grad, precum și la vârsta sa conform art. 52 din Legea 80/1995privind statutul cadrelor militare si pe cale de consecință să fie obligați parații ca în urma reanalizării documentelor existente la dosarul de personal să emită un ordin de trecere în corpul ofițerilor cu gradul militar în funcție de pregătirea sa, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la stagiile minime în grad, precum si la vârsta sa conform art. 52 din Legea 80/1995.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 2088 din 03 mai 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane, constatând lipsa calității procesuale pasive. Pe fond, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 2088 din 03 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. întrucât a fost dată cu încălcarea si aplicarea greșita a normelor de drept material si anume art. 36 si art. 52 din Legea 80/1995. Instanța de fond a apreciat ca Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane nu trebuie sa stea in judecata întrucât nu au făcut decât sa înainteze o documentație dar fara a avea in vedere ca au apobat documentația in cauza, aprobare fara de care aceasta nu putea fi transmisa Ministerului Administrației si Internelor. Pe fondul cauzei, instanța nu a observat ca reclamantul nu a solicitat ca gradul militar ce i-a fost acordat la trecerea in Corpul Ofițerilor sa fie acordat conform excepției prevăzute de art. 53 alin. (3) din Legea 80/1995. In realitate, asa cum rezulta din cuprinsul plângerii prealabile precum si din cuprinsul acțiunii la instanța, având in vedere ca a putut susține examenul ce a dus la trecerea sa in Corpul Ofițerilor datorita prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea 80/1995 si nu conform art. 36 (1) lit. e) din aceeași lege, a solicitat modificarea ordinului M.A.I. nr. 11/6059/2017 (privind trecerea in corpul ofițerilor cu gradul militar de sublocotenent, in baza art. 36 alin. (1), lit. e) si alin. (2), art. 45 lit. b), art. 46, alin. (2), art. 52, alin. (2) din Legea nr. 80/1995), având ca temei de drept art. 52 alin. (1) din Legea 80/1995 nu art. 52 alin. (2) din aceeași lege asa cum au procedat paratele si nicidecum conform art. 52 alin. (3) asa cum eronat a apreciat instanța de fond. Raportat la aceste texte de lege, apreciază ca incadrarea in drept a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 11/6059/27.10.2017, făcuta incorect a dus la acordarea unui grad militar inferior prevederilor legale. Interpretarea fireasca a textelor enumerate mai sus a fost acceptata si preluata de Ministerul Afacerilor Interne care, la 16.11.2016 a emis Ordinul 177, publicat in Monitorul Oficial nr. 931/18.11.2016, in care la anexa 6, secțiunea 1, art. 3 (1) prevede modul in care se acorda gradele militare in funcție de stagiu. Instanța de fond eronat a apreciat ca a solicitat ca gradul militar ce mi-a fost acordat la trecerea in Corpul Ofițerilor sa fie acordat conform excepției prevăzute de art. 53 alin. (3) din Legea 80/1995 si cu toate acestea in momentul in care a analizat greșit cererea sa, a inlaturat prevederile referitoare la activitatea pe care a desfasurat-o intr-o funcție corespunzătoare specializării conform atribuțiilor prezentate in cadrul Fiselor postului si respectiv fiselor cu atribuțiile responsabilului de achiziții din cadrul proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile FEN derulate de:atre I.G.J.R. in perioada 2010-2017. Un alt aspect ignorat de către instanța de fond este faptul ca in perioada,1996-2010, și-a desfășurat activitatea in cadrul Brigăzii 122 Logistice -Vl. Ap. N., in specialitatea- logistica/achiziții publice. La finalul acestei perioade, a fost recompensat cu "Diploma de onoare oferita de Comandanul Brigăzii pentru efortul susținut depus in organizarea si ifirmarea unității, ca structura model de sprijin logistic si ca mare unitate logistica;talon in Armata României". Atât in cadrul fiselor post, cat si in fisele cu atribuțiile responsabilului de achizitii din cadrul proiectelor anterior menționate, a avut calitatea de expert achizitii, fiind îndeplinite cerințele impuse de alin. (3) al art. 52 din Legea nr. 80/1995 respectiv "vechimea in specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite raportat la atribuțiile din fisa postului, demonstrata cu iocumente corespunzătoare de către persoana care a desfășurat o activitate intr-o funcție corespunzătoare specializării sale" - Certificat de absolvire, pentru ocupația de expert achiziții publice - cod COR 214946. Referitor la aspectul prezentat privind pregătirea de baza, in cadrul fiselor anterior menționate la cap. "pregătire" apare ca cerința -studii medii/superioare, iar la cap. "experiența" apare cel puțin 3 ani experiența de lucru in cadrul Jandarmeriei Romane in domeniul de referința (achiziții publice). In consecința, perioada 2006-2017, este vechime in specialitatea -logistica-achizitii publice, corespunzătoare experienței dobândite (fiind singurul expert achizitii publice din cadrul Jandarmeriei Romane).

Apărările formulate de intimați 4.1. INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în mod corect instanța de fond a admis această excepție, rațiunea instanței de fond în admiterea excepției în discuție fiind generată de faptul că, singurele instituții competente să emită acte administrative prin raportare la solicitările reclamantului sunt Ministerul Afacerilor Interne și Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române în calitate de unitate organizatoare a concursului la care acesta a fost declarat., Admis". 4.2. Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, solicitând, la rândul lui, respingerea recursului, ca nefondat. Faptul că sublocotenentul A. a absolvit în anul 2006 Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative nu asigură și dobândirea vechimii în specialitatea studiilor absolvite, cu atât mai mult cu cât funcțiile în care acesta a fost încadrat (subofițer tehnic, subofițer tehnic principal, respectiv subofițer operativ principal), anterior trecerii în corpul ofițerilor, nu necesitau ca titularii acestora să fie absolvenți de studii superioare de specialitate.

Aspecte de fapt și de drept relevante în cauză Reclamantul a avut calitatea de subofițer în cadrul Jandarmeriei Române începând din anul 2010 și până în anul 2017, perioadă în care a desfășurat activități în specialitatea logistică-achiziții. La data de 01.11.2017, prin O.M.A.L nr. 11/6059 din 27.10.2017 reclamantul a fost trecut în corpul ofițerilor, ca urmare a promovării concursului organizat de către Baza de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române pentru ocuparea postului vacant de ofițer specialist I (marketing) prin trecerea maiștrilor militari și subofițerilor în corpul ofițerilor, fiindu-i acordat gradul militar de sublocotenent în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) lit. e) și alin. (2), art. 45 lit. b), art. 46 alin. (2) și art. 52 alin. (2), din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 36 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, "ofițerii în activitate provin din maiștri militari și subofițeri în activitate, absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani,,. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că "în M.A.I persoanele prevăzute la alin. (1) lit. e) pot fi trecute în corpul ofițerilor indiferent de vârstă". Art. 52 din lege (forma în vigoare la momentul emiterii actului contestat) dispune la alin. (1) în sensul că persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (2) li se acordă grade militare în funcție de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum și de vârsta acestora. Potrivit alin. (2), în Ministerul Afacerilor Interne, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. e), g), h) li se acordă gradul de sublocotenent. În alin. (3) se instituie o excepție de la prevederile alin. (2) în sensul că gradele se pot acorda în funcție de vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportat la atribuțiile din fișa postului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Față de motivarea cererii de recurs, nu poate fi reținută incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia nelegalitatea unei hotărâri poate fi cerută atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greșită a legii. În doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greșit. Referitor la criticile recurentului în ceea ce privește aplicarea greșită normelor de drept material de către instanța de fond (art. 488 pct. 8 C. proc. civ.), în ceea ce privește soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, actul administrativ contestat de către reclamant, emis în baza art. 36 alin. (1) lit. e), 36 alin. (2), art. 45 lit. b), art. 46 alin. (2) și art. 52 alin. (2) din L. 80/1995 respectiv Ordinul nr. 11/6059/27.10.2017, este emis de către M.A.I. Instanța de fond a reținut judicios că, în litigiile întemeiate pe dispozițiile Legii 554/2004, calitatea procesuală pasivă este justificată pentru autoritatea emitentă a actului contestat sau care este responsabilă de refuzul soluționării unei cereri sau de efectuarea unei operații administrative. Cum în speță emitentul actului contestat este Ministerul Afacerilor Interne, pentru această autoritate este justificată calitatea procesuală pasivă, nu și Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, responsabil doar de efectuarea unor operațiuni premergătoare emiterii actului. O altă critică formulată în cadrul recursului vizează modalitatea de aplicare a art. 52 din L.80/1995. Alin. (1) al art. 52 din L. 80/1995 instituie regula generală cu privire la acordarea gradelor militare în timp ce alin. (2) al aceluiași articol stabilește un regim juridic specific personalului militar din cadrul M.A.I. Pe de altă parte, alin. (2) al art. 36 instituie o regulă specifică personalului M.A.I. prin care se dă posibilitatea maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ, superior cu profil corespunzător specialităților militare să participe la concursurile organizate în vederea ocupării posturilor vacante de ofițeri, peste vârsta de 35 de ani (limită impusă de alin. (1) al aceluiași articol). O.MA.I. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale M.A.L, la art. 4 lit. h), definește vechimea în specialitatea studiilor ca fiind "experiența dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, al unui raport de serviciu sau ca profesie liberala, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfășurat o activitate într-o funcție de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale, prin raportare la domeniul general de absolvire a studiilor potrivit nivelurilor de organizare a învățământului în România". Instanța de fond a apreciat că ordinul de numire în funcție și acordarea gradului profesional de sublocotenent de poliție este legal și temeinic întrucât, deși reclamantul a absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA în anul 2006, postul ocupat anterior trecerii în corpul ofițerilor, respectiv subofițer operativ principal, avea ca cerință pentru pregătirea de bază " studii medii, militare sau civile, cu diplomă de bacalaureat", sens în care atribuțiile postului au fost stabilite corespunzător acestui nivel al studiilor. Judecătorul cauzei a menționat, având în vedere fișa postului reclamantului, că, deși în anul 2006 recurentul-reclamant a absolvit studii superioare, perioada cuprinsă între acest moment și cel al trecerii în corpul ofițerilor nu poate fi considerată vechime în specialitatea studiilor, conform dispozițiilor O.M.A.I. nr. 177/2016. Recursul reia în mare parte argumentația din fața instanței de fond, recurentul subliniind faptul că, în aceea ce-l privește, sunt aplicabile prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 36 alin. (1) lit. e), ofițerii în activitate provin din maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor civile de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale. La alin. (2) al aceluiași articol, se stipulează că, în Ministerul Afacerilor Interne, pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. e) nu se aplică limita de vârstă de cel mult 35 de ani. Corect a stabilit instanța de fond că dispozițiile art. 36 din Legea nr. 80/1995 fac referire în mod generic la proveniența și nu la acordarea automată a gradelor militare a celor menționați în lipsa îndeplinirii condițiilor specifice, acordarea gradelor militare făcându-se conform prevederilor art. 52 din Legea 80/1995. Din analiza textului de lege anterior menționat (forma textului de lege aplicabilă până la 15.05.2019) reiese faptul că alin. (1) al art. 52 instituie regula generală cu privire la acordarea gradelor militare, iar alin. (2) al aceluiași articol reglementează cadrul special, respectiv acordarea gradelor militare pentru cadrele din M.A.I., deci și pentru reclamant. Fiind reținut, ca temei al acordării gradului militar de sublocotent, textul art. 36 alin. (1) lit. e) din L.80/1995, în mod corect referirea la art. 52 a fost făcută cu privire la alin. (2) și nu la alin. (1), dată fiind apartenența persoanei vizate, norma instituită de art. 52 alin. (2) pentru personalul MAI, impunând ca gradul militar ce poate fi acordat să fie cel de sublocotenent. In condițiile în care reclamantului i s-au aplicat prevederile art. 36 alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Legea nr. 80/1995, acordarea gradului de sublocotenent acoperă necesitatea îndeplinirii obligației de legalitate a actului administrativ individual. Pe de altă parte, art. 3 lit. 1) din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici precum și art. 4 lit. h) din O.M.A.I. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, definesc vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice ca fiind "experiența dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfășurat o activitate într-o funcție de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale, prin raportare la domeniul general de absolvire a studiilor potrivit nivelurilor de organizare a învățământului în România". Anterior datei de 01.11.2017 când a fost trecut în corpul ofițerilor, reclamantul a fost subofițer și prin urmare a încadrat funcții care nu prevedeau ca cerință, la pregătirea de bază, studii superioare. Astfel, deși reclamantul a absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA în 2006, postul ocupat anterior trecerii în corpul ofițerilor, respectiv subofițer operativ principal, avea ca cerință pentru pregătirea de bază "studii medii, militare sau civile, cu diplomă de bacalaureat, sens în care atribuțiile postului au fost stabilite corespunzător acestui nivel al studiilor. De altfel, eventuala incidență a alin. (3) al art. 52 nu se mai impune a fi analizată dat fiind faptul că recurentul a susținut că nu i se aplică situația de excepție vizată de acest text. Referitor la argumentul privind existența unei situații similare tratate diferit, o astfel de apărare nu poate fi avută în vedere întrucât fiecare situație juridică dedusă judecății este analizată în raport de ansamblul probator administrat și de particularitățile fiecărei cauze.

Temeiurile de drept ale soluției adoptate în recurs Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ., art. 20 din L.554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentintei nr. 2088 din 03 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.