ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1441/2021

Ședința publică din data de 10 martie 2021

Deliberând asupra prezentei cauze, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr. x/2017, la data de 12.12.2037, reclamantul A., prin procurator B., a chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - C.N.A.I.R. S.A. (fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.) solicitând instanței să dispună următoarele:

- rectificarea greșelii făcută de pârâtă sau colaboratorii contractuali ai acesteia, cu ocazia transmiterii datelor către Guvernul României pentru a se emite acesteia, cu ocazia transmiterii datelor către Guvernul României pentru a se emite Hotărârea Guvernului nr. 689/10.08.2014, poziția 341, poziție care are trecute date greșite (o altă persoană, diferită de proprietarul de drept, A., date greșite de identificare a terenului, (număr tarla și parcelă).

- transmiterea instanței de judecată unei copii xerox semnate pentru confirmare că sunt identice cu originalele tuturor cererilor și adreselor înaintate de petent și procurator către CNAIR S.A., copii ale tuturor adreselor de răspuns și comunicărilor către petent cu privire la modul de soluționare al cererilor de către CNAIR S.A., ale tuturor adreselor către colaboratorii contractuali, inclusiv Primăria Tg - Jiu și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj, cu privire la obligațiile legale ale acestora, modul de înlăturare a greșelilor din poziția 341 din H.G. nr. 689/2014 pentru a fi măsurată corect întreaga suprafață, dezmembrată suprafața ocupată de CNAIR pentru centura ocolitoare, intabularea suprafețelor ocupate și rămase, copii ale tuturor documentelor legale întocmite sau folosite, ale planului parcelar folosit în momentul efectuării măsurătorilor topografice din teren de către colaboratorii CNAIR S.A. și proprietarul terenului măsurat,din care sa rezulte numele persoanei prezente din partea proprietarului în teren, semnăturile acesteia pentru confirmarea măsurătorilor, ale adreselor cu măsurile luate pentru urgentarea finalizării măsurătorilor topografice, ca răspuns la referatele de completare trimise de către O.C.P.I. Gorj către CNAIR sau colaboratorii acestora; copii ale tuturor comunicărilor nominale către proprietar sau procurator cu privire la informarea despre expropriere și cu privire Ia despăgubirile acordate, comunicări pe care era obligată legal să le trimită nominal fiecărui expropriat.

- CNAIR S.A. să transmită copii ale proiectului, modificări ale proiectului, dacă e cazul și ale recepțiilor podului peste râul C., din care să reiasă că aceasta a respectat proiectul inițial sau proiectul de modificare dacă a fost translatat, datorită existenței picioarelor unui pod început și abandonat de lângă;

- dacă podul a fost translatat, CNAIR să întocmească pe cheltuiala sa, prin colaboratori contractați sau experți topografic măsurători topografice reale și corecte, să determine suprafața reala ocupată în cazul translatării podului, să facă dezmembrare, grănițuire, intabulare etc;

- CNAIR S.A. să întocmească și să emită "Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor", după realizarea tuturor documentațiilor cadastrale, de dezmembrare, granițuire, ale celor două parcele rezultate și intabularea acestora;

- obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu și a pretențiilor din dosarul nr. x/2017.

1.2. Hotărârea pronunțată în cauză

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 456 din 10 octombrie 2018, a admis excepția inadmisibilității și, pe cale de consecință, a respins acțiunea privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere-CNAIR S.A. și pârâtul Guvernul României, având ca obiect anulare act administrativ.

1.3. Calea (te atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 456 din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs reclamantul A. - prin Procurator B., în condițiile art. 493 C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru netimbrare, excepția nulității recursului pentru neindicarea motivelor de casare, precum și excepția tardivității formulării recursului.

Ministerul Transporturilor prin Compania Națională a de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepție, constatarea nulității recursului pentru nemotivare, potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Recurentul- reclamant a depus răspuns la întâmpinările formulate în cauză prin care a susținut că excepțiile invocate nu sunt întemeiate, sens în care a solicitat respingerea acestora.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția din 9 aprilie 2019, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata pe fond a recursului, în data de 10 martie 2021, cu citarea părților, în condițiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în ședință publică.

II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) Ut. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. In cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare".

Fiind luată în examinare cu prioritate, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de intimații Guvernul României și CNAIR S.A, din perspectiva nemotivării căii de atac, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, sens în care o va admite pentru următoarele considerente:

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegailitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Dispozițiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (3). care se referă la motivele de ordine publică, precum și în situația alin. (2), în care critici le dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat.

De asemenea, dispozițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ. stipulează că, dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.

Mai mult decât atât, prevederile art. 487 alin. (1) C. proc. civ., stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) C. proc. civ., aplicabile și în recurs.

Înalta Curte constată că este incidentă sancțiunea prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., întrucât recurentul trebuia să indice și să dezvolte motivele de casare de nelegalitate, dintre cele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., în termenul legal de declarare și motivare a recursului, adică în termen de 15 de zile de la data comunicării hotărârii recurate.

Așadar, recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; motivele de nelegalitate sunt prevăzute limitativ în art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (3). care se referă la motivele de ordine publică, precum și în situația alin. (2), în care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., pe lângă cerințele referitoare la datele recurentului și sentința atacată, cererea de recurs trebuie să cuprindă și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau după caz, mențiunea că vor fi depuse într-un memoriu separate.

Față de prevederile mai sus-menționate, se observă că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în condițiile în care, sentința nr. 456/2018 pronunțată la data de 10 octombrie 2018, a fost comunicată reclamantului la data de 14.11.2018 iar recurentul-reclamant a înțeles să formuleze declarație de recurs la data de 14 noiembrie 2018, dată de la care începea să curgă termenul de depunere a motivării cererii de recurs.

Având în vedere faptul că, recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația ca în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii să depună motivele pentru care consideră că hotărârea primei instanțe este nelegală, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția nulității recursului în raport cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimații Guvernul României și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere- CNAIR S.A., va constata nulitatea recursului.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul Guvernul României.

Constată nul recursul formulat de reclamantul A. - prin Procurator B. împotriva sentinței nr. 456 din 10 octombrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 martie 2021.