ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 442/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 442/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 01 martie 2022
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă la 22.07.2021, sub nr. x/2019*/a2, A. S.A., recurentă-pârâtă în dosarul nr. x/2019, a solicitat restituirea, în parte, a taxei judiciare de timbru achitată în dosarul nr. x/2019 pentru soluționarea, inițial, a cererii de apel formulată împotriva sentinței civile nr. 2034/02.11.2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă și, ulterior, a cererii de recurs, după recalificarea căii de atac de către instanța de control judiciar.
Taxa judiciară de timbru a fost în valoare de 361.534,06 RON, fiind plătită prin O.P. nr. x/03.06.2021.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 148-151 C. proc. civ.
Prin încheierea nr. 37R din 18 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de restituire a taxei judiciare de timbru formulată de petenta A. S.A.
Împotriva acestei încheieri, petenta A. S.A. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de restituire a taxei judiciare de timbru, astfel cum a fost formulată.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Recursul a fost comunicat intimatelor la 05.11.2021, care nu au formulat întâmpinare.
Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 și care presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii.
Recursul are ca obiect încheierea nr. 37R din 18 august 2021, prin care Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, formulată în temeiul art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013.
În conformitate cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. În afara acestor dispoziții legale de principiu, căile de atac sunt stabilite prin legi speciale sau prin alte dispoziții ale C. proc. civ. care vizează anumite tipuri de cauze sau incidente procesuale.
Așadar, nu orice hotărâre pronunțată de instanța de apel este supusă recursului, ci trebuie analizat dacă respectiva hotărâre face parte din cele enumerate expres de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., întrucât în cauzele în care legea stabilește că poate fi declarat numai apel împotriva hotărârii primei instanțe va avea loc o judecată în primă instanță, iar apelul va fi singura cale de atac, ordinară.
Art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru reglementează situațiile în care, la cererea petiționarului, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie - integral, parțial sau proporțional.
Mai departe, alin. (4) teza I din același act normativ stipulează că, "cererea de restituire se adresează instanței judecătorești la care s-a introdus acțiunea sau cererea", corelativ alin. (7) prevede că, "procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice și al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice".
Din conținutul acestei prevederi legale, reiese clar că cererea de restituire a taxei judiciare de timbru are caracter necontencios, întrucât pentru soluționarea acesteia nu este necesară stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană.
Altfel spus, cererea nu este îndreptată împotriva părților adverse din proces, care ar justifica un interes legitim în a se opune la admiterea acesteia.
Potrivit art. 528 alin. (1) C. proc. civ., "cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluționare sau soluționată deja de o instanță ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanțe se vor îndrepta la acea instanță".
Conform art. 534 alin. (2) și (3) C. proc. civ., încheierea prin care se se soluționează cererea este supusă numai apelului, termenul de apel curgând de la data la care partea interesată a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării.
Nu în ultimul rând, instanța supremă reține că, potrivit art. 96 pct. 4 C. proc. civ., curțile de apel judecă orice alte cereri date prin lege în competența lor.
Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, încheierea prin care instanța s-a pronunțat asupra cererii de restituire a taxei judiciare de timbru, solicitată în condițiile art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, poate fi atacată doar cu apel, petentul neavând la îndemână pentru cererea sa și calea de atac a recursului.
În ce privește mențiunea din cuprinsul încheierii atacate cu privire la calea de atac a recursului și termenul în care aceasta poate fi exercitată, instanța supremă reține că menționarea greșită din cuprinsul hotărârii nu poate deschide părții posibilitatea de a declara o cale de atac neprevăzută de lege, în acest sens fiind și dispozițiile art. 457 alin. (2) Cod proceudră civilă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 534 din același cod, coroborat cu dispozițiile art. 483 și ale art. 499 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. S.A. împotriva încheierii nr. 37R din 18 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta A. S.A. împotriva încheierii nr. 37R din 18 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 martie 2022.