ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2144/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2144/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 20 octombrie 2022
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea pronunțată de instanță
Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin încheierea de ședință publică din data de 23 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a respins cererea de suspendare a executării sentinței civile nr. 6554/22.12.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2021, formulată de apelanta Întreprinderea Familială A. în cadrul cererii de apel formulată de apelanta Întreprinderea Familială A. împotriva sentinței civile nr. 6554/22.12.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata Administrația Comercială Sector 6 București, ca neîntemeiată, dispunând restituirea cauțiunii consemnate la A. prin recipisa nr. x din 16.03.2022.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs, în termen, recurenta ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ A., invocând, în drept, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
II. Derularea procedurii judiciare și considerentele instanței de recurs
În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 C. proc. civ.
Prin cererea scrisă înregistrată la dosarul de recurs la data de 17 octombrie 2022, și ulterior susținută oral în ședință publică, recurenta a solicitat să se ia act de renunțarea sa la judecata recursului declarat, solicitând să se ia act de renunțare la judecată, motivul renunțării, fiind acela că dosarul în care s-a pronunțat încheierea civilă recurată a fost soluționat în data de 20.04.2022, de către Curtea de Apel București.
Înalta Curte, sesizată cu recursul declarat, având în vedere cererea de renunțare la judecată, va lua act de manifestarea de voință a recurentei.
De principiu, renunțarea la judecată reprezintă actul procesual de dispoziție al reclamantului, în calitatea sa de inițiator al demersului judiciar, de a renunța la soluționarea unei cauze, fără a avea obligația de a-și justifica manifestarea de voință și fără a fi constrâns, din punct de vedere temporal, în privința acesteia.
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște ori stabili aceste drepturi.
În cauză, recurenta a solicitat expres să se ia act că renunță la judecata recursului declarat.
Conform prevederilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ. "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă".
Având în vedere că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei, care nu este supus cenzurii Înaltei Curți, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, în temeiul dispozițiilor art. 406 C. proc. civ., se reține că, în aceste condiții, devin aplicabile și dispozițiile art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, potrivit cărora: achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre.
Respectând, astfel, principiul disponibilității părților, care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. Înalta Curte constată că, în cauză, recurenta Întreprindere Familială "A." a renunțat la judecata căii de atac a recursului, sens în care, va lua act de cererea formulată, dând eficiență principiului dreptului părții de a dispune asupra cererii formulate.
Date fiind dispozițiile legale arătate și aspectele asupra cărora sunt limitate dezbaterile în ipoteza intervenirii manifestării procesuale a renunțării la judecată, când instanța nu mai poate face acte de cercetare judecătorească asupra altor chestiuni legate de drepturile deduse judecății ori de calitățile părților implicate în litigiu, Înalta Curte, în temeiul art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., va lua act de cererea de renunțare la judecata căii extraordinare de atac deja exercitate de către recurentă, în condițiile existenței manifestării sale de voință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de recurenta ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ A. împotriva încheierii de ședință publică din data de 23 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2022.