ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1885/2022

Ședința publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lipova la 8 februarie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la recalcularea pensiei.

Pârâta Casa Județeană de Pensii Arad a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale și funcționale și excepția tardivității, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 182 din 31 martie 2021, Judecătoria Lipova a admis excepția necompetenței materiale, a declinat în favoarea Tribunalului Arad competența de soluționare a cererii de chemare în judecată și a dispus trimiterea dosarului Tribunalului Arad.

Prin sentința civilă nr. 653 din 17 mai 2021, Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a respins excepția tardivității introducerii acțiunii, invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Arad și a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Arad.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A..

La termenul de la 12 octombrie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a invocat din oficiu excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.

Prin decizia civilă nr. 1554 din 9 noiembrie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant. A anulat apelul formulat de către reclamantul A. pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a mandatarului semnatar al cererii de apel.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A. prin mandatar B..

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorul căii de atac susține că nu a formulat acțiune împotriva deciziei de pensionare curente, ci a solicitat recalcularea pensiei conform unor documente care nu erau evidențiate în cartea de muncă la data pensionării întrucât a lucrat o perioadă în condiții speciale. Mai arată că mandatarul său are procură specială depusă la dosar, pe care în mod greșit instanța de apel nu a luat-o în considerare.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că nu se impune suspendarea judecării prezentului recurs față de lipsa nejustificată a părților, legal citate, și față de faptul că nu s-a solicitat judecata cauzei în lipsă întrucât potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei." Excepția inadmisibilității recursului este o excepție care face inutilă cercetarea în fond a cauzei deoarece lipsa vocației părților legal citate de a declara calea de atac primează față de analiza oricăror altor aspecte procedurale sau de fond.

Referitor la excepția inadmisibilității, Înalta Curte constată că recursul vizează decizia civilă nr. 1554 din 9 decembrie 2021 a Curții de Apel Timișoara, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată într-un litigiu având ca obiect solicitarea recurentului-reclamant de a îi fi recalculate drepturile de pensie.

Instanța supremă reține că această decizie a fost pronunțată în cadrul unei acțiuni din materia asigurărilor sociale, în calea de atac a apelului.

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are și valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea unei hotărâri judecătorești.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ. și dând eficiență prevederilor art. 496 alin. (1) teza a II-a din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. prin mandatar B. împotriva deciziei civile nr. 1554 din 9 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. PRIN MANDATAR B. împotriva deciziei civile nr. 1554 din 9 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 octombrie 2022.