ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1723/2022

Ședința publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra contestației în anulare de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea atacată

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu de la 8 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2011, a anulat, ca netimbrată, cererea formulată de petenta S.C. A. S.R.L. privind suspendarea executării silite a deciziei nr. 222/A din 9 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri, a formulat contestație în anulare, petenta S.C. A. S.R.L.

Contestația a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 17.06.2022, sub nr. x/2022.

III. Aspecte procesuale pe parcursul judecății

Prin cererea scrisă înregistrată la dosar la data de 19.09.2022, contestatoarea A. S.R.L. a formulat cerere de renunțare la judecata contestației în anulare, în temeiul art. 246 C. proc. civ. de la 1865, solicitând, pe cale de consecință, pronunțarea unei hotărâri prin care să ia act de renunțare.

IV. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Renunțarea la judecată este un act procesual de dispoziție, reglementat de art. 246 C. proc. civ., care poate avea loc oricând în cursul judecății, putându-se face atât în primă instanță, cât și în căile de atac, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, cum este cazul în speță.

Din reglementarea instituției renunțării la judecată reiese deci că aceasta este un act de dispoziție al părții, de care instanța trebuie să țină cont.

Respectând astfel principiul disponibilității părților specific procesului civil, Înalta Curte constată că în cauză contestatoarea a renunțat la judecata căii extraordinare de atac, în conformitate cu dispozițiile art. 246 C. proc. civ., sens în care va lua act de această renunțare, reținând că manifestarea de voință a părții chiar dacă a intervenit ulterior comunicării cererii de contestație în anulare, ea este producătoare de consecințe juridice, intervenind independent de poziția procesuală a intimaților, aceștia din urmă având doar dreptul de a solicita obligarea părții adverse la cheltuieli.

Ca atare, în speță, față de poziția procesuală a contestatoarei, urmează a se ține cont de faptul că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în conținutul căruia intră și dreptul părților de a face acte procedurale de dispoziție, care sunt acte de voință ale părților cu privire la drepturile subiective deduse judecății sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaște sau stabili aceste drepturi.

Date fiind dispozițiile art. 246 alin. (1) C. proc. civ. și aspectele asupra cărora sunt limitate dezbaterile în ipoteza intervenirii manifestării procesuale a renunțării la judecată, când instanța nu mai poate face acte de cercetare judecătorească asupra altor chestiuni legate de drepturile deduse judecății ori de calitățile părților implicate în litigiu, Înalta Curte va lua act de renunțarea contestatoarei la judecata contestației în anulare formulate.

Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea contestatoarei Societatea "A." S.R.L. la judecata contestației în anulare formulate împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu de la 8 iunie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2011.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2022.