ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1652/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1652/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 20 septembrie 2022
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
În ședința publică din data de 4 noiembrie 2021, în fața Tribunalului Bistrița-Năsăud, învestit cu soluționarea cererii de reexaminare împotriva amenzii judiciare în cadrul dosarului nr. x/2021, petentul A. a formulat oral o cerere de recuzare a tuturor membrilor completurilor de judecată specializate în litigii de muncă din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud, respectiv a tuturor judecătorilor, asistenților judiciari și a tuturor grefierilor care constituie aceste completuri.
În drept, s-au a invocat prevederile art. 42 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Prin încheierea civilă nr. 30/F/CC/2021 din 23 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, s-a respins cererea formulată de petentul A., având ca obiect recuzarea tuturor membrilor completurilor de judecată specializate în litigii de muncă din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud, respectiv a tuturor judecătorilor, asistenților judiciari și a tuturor grefierilor care constituie aceste completuri.
Totodată, s-a dispus restituirea dosarului nr. x/2021, Tribunalului Bistrița-Năsăud, în vederea soluționării cererii de reexaminare.
Împotriva încheierii civile nr. 30/F/CC/2021 din 23 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, recurentul A. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, raportat la faptul că instanța care a soluționat cererea de recuzare nu a avut în vedere plângerile penale formulate împotriva membrilor completurilor de judecată recuzate.
Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu și pentru U.M. 02513 Bistrița, UM 02439 București, UM 02515 București și U.M. nr. 025801 București a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.
La termenul din 20 septembrie 2022, Înalta Curte a luat în examinare excepția netimbrării recursului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., reținând următoarele:
Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentului-reclamant A. o taxă judiciară de timbru aferentă soluționării recursului pendinte, în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, iar acesta a fost înștiințat cu privire la obligația de achitare a taxei de timbru, potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs.
Recurentul a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, care a fost anulată ca tardivă prin încheierea din 2 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, încheiere ce a fost comunicată recurentului la data de 21 februarie 2022, conform dovezii aflate la dosarul nr. x/2021.1.1.
Prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 stabilește că, în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.
Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul-reclamant nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit comunicărilor aflate la dosar, până la termenul de judecată, precum și faptul că, în cauză, nu operează scutirea legală de la obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamantul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii civile nr. 30/F/CC/2021 din 23 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 septembrie 2022.