ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 385/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 385/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 25 februarie 2025
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud la data de 23.06.2023, sub nr. x/2022/a6, petentul A. a solicitat reexaminarea amenzii judiciare aplicate prin încheierea din ședința camerei de consiliu din 7 iunie 2023.
Prin încheierea civilă nr. 124/F/CC din 11 decembrie 2023 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2022 a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petentul A., ca neîntemeiată.
Totodată, a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 187 din C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul A., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj sub dosar nr. x/2022.
Prin încheierea de ședință din data de 14 februarie 2024, Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., raportat la împrejurarea că părțile, legal citate nu s-au prezentat la dezbateri și nu au formulat cerere de judecare în lipsă.
La 09.09.2024, prin rezoluție, instanța de recurs a stabilit termen la data de 09.10.2024 pentru a se verifica incidența în cauză a dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 2/R/CC/2024 din 9 octombrie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a constatat perimat recursul.
La 22 octombrie 2024, recurentul A. a formulat recurs împotriva acestei hotărâri.
În ședința publică din 25 februarie 2025, Înalta Curte, constatând că este învestită cu soluționarea recursului declarat împotriva deciziei nr. 2/R/CC/2024 din 09.10.2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2022, a invocat, din oficiu, excepția tardivității recursului și a rămas în pronunțare asupra acesteia.
Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepția tardivității recursului, invocată din oficiu, constatând că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalității căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, astfel încât părțile trebuie să le respecte atât în privința duratei, cât și în privința momentului de la care acestea se calculează.
Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 2/R/CC/2024 din 9 octombrie 2024, prin care Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a constatat perimat recursul formulat de A. împotriva încheierii civile nr. 124/F/CC din 11 decembrie 2023 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr. x/2022.
Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare".
Luând în considerare faptul că decizia prin care s-a constatat perimarea a fost pronunțată la 9 octombrie 2024, iar cererea de recurs a fost depusă la 22 octombrie 2024, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs, se constată că recursul a fost declarat și motivat în afara termenului legal de 5 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că acesta a început să curgă la 9 octombrie 2024 și s-a împlinit la 15 octombrie 2024.
Conform art. 12 alin. (1) C. proc. civ. "drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți", iar potrivit art. 10 alin. (1) din același Cod, "părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător."
Or, neexercitarea dreptului procesual, respectiv formularea cererii de recurs, în termenul imperativ stabilit de lege, atrage sancțiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate conform tezei finale a acestui alineat.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu dispozițiile art. 185 alin. (1), art. 496 alin. (1) și art. 499 C. proc. civ., va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 2/R/CC/2024 din 9 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 2/R/CC/2024 din 9 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2025.