ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1648/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1648/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 20 septembrie 2022
Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bihor, secția I civilă, la data de 1 octombrie 2019, sub dosar nr. x/2019, reclamanții A., B., C., D. și E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, recalcularea și plata indemnizațiilor de încadrare, raportat la un indice de valoare sectorială de 484,18 RON, de la data de 1 iulie 2015, după caz, la fiecare procuror în parte, în funcție de data angajării și, în continuare, și după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispozițiilor legale reprezentat de diferența salarială rezultată dintre noua indemnizație de încadrare și indemnizația actuală de încadrare începând cu 1 iulie 2015 și în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare, prin obligarea pârâților la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor bănești corespunzătoare, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective.
Prin sentința civilă nr. 447/LM din 17 iulie 2020 pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția inadmisibilității, excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei de interes, invocate de pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare.
A fost admisă acțiunea modificată, formulată de reclamanții A., B., C., D. și E., în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, și în consecință:
Au fost obligați pârâții în favoarea reclamanților, raportat la perioada în care au avut calitatea de angajatori ai acestora, la recalcularea indemnizației de încadrare raportat la o valoare de referință sectorială de 605,225 RON începând cu data de 8 august 2016 și în continuare și după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017.
Au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamanților, raportat la perioada în care au avut calitatea de angajatori ai acestora, a diferenței dintre drepturile salariale la care sunt îndreptățiți și drepturile salariale efectiv plătite, începând cu data de 8 august 2016 și în continuare și după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții.
Prin decizia civilă nr. 1394/2021-A din 21 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, s-au admis apelurile declarate de apelanții-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva sentinței civile nr. 447/LM din 17 iulie 2020, pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă, pe care a schimbat-o în parte în sensul că diferențele salariale stabilite în favoarea reclamanților vor fi acordate și după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, cu respectarea plafonării prevăzute de dispozițiile art. 38 alin. (6) din acest act normativ. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția I civilă, la 31 ianuarie 2022, sub nr. x/2022, revizuenții A., B., C., D. și E. au solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1394/2021-A din 21 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, fiind întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Revizuenții au susținut că decizia civilă nr. 1394/2021-A din 21 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 418/LM/2020 din 15 iulie 2020 a Tribunalului Bihor, secția I civilă, menținută prin decizia civilă nr. 842/2021-A, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.
Prin urmare, s-a solicitat anularea în parte a deciziei civile a cărei revizuire se solicită și respingerea apelurilor ca neîntemeiate.
Totodată, revizuenții au susținut că există autoritate de lucru judecat sub aspectul neaplicării dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea 153/2017 în privința salarizării lor, stabilită prin hotărârile judecătorești din dosarul nr. x/2018, în care s-au pronunțat sentința civilă nr. 418/LM/2020 din 15 iulie 2020 a Tribunalului Bihor, secția I civilă și decizia civilă nr. 842/2021-A a Curții de Apel Oradea, secția I civilă.
Intimații Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor au depus la dosar întâmpinări, prin care au solicita respingerea cererii de revizuire.
Revizuenții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apărărilor formulate de către intimați.
Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, prin decizia nr. 720/2022-A din 27 aprilie 2022 a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența soluționării cererii de revizuire, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă la data de 18 mai 2022.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. a luat în examinare cu prioritate excepția tardivității formulării cererii de revizuire și a reținut:
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, iar în conformitate cu alin. (2) al aceluiași articol, pentru ipotezele expres menționate sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.
Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Cererea dedusă judecății are ca obiect revizuirea deciziei civile nr. 1394/2021-A din 21 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru contrarietate de hotărâri, în raport cu sentința civilă nr. 418/LM/2020 din 15 iulie 2020 a Tribunalului Bihor, secția I civilă, menținută prin decizia civilă nr. 842/2021-A, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018
Față de actul de învestire al instanței, respectiv cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce privește termenul în care se poate promova revizuirea sunt aplicabile dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ. "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
În cauză, se reține că cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția I civilă la data de 31 ianuarie 2022, potrivit ștampilei aplicate pe cererea aflată la fila x, fiind depusă personal.
Înalta Curte constată că a fost depășit termenul de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care a început să curgă de la rămânerea definitivă a deciziei civile nr. 1394/2021-A, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, respectiv de la data de 21 decembrie 2021, data pronunțării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. și s-a împlinit la 21 ianuarie 2022.
În raport cu aceste considerente, formularea cererii de revizuire la data de 31 ianuarie 2022, peste termenul de o lună instituit prin dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., atrage sancțiunea decăderii, potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din același cod.
În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că revizuenții nu și-au îndeplinit obligația de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului stabilit de lege, astfel încât în raport cu dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge ca tardivă cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenții C., A., E., D. și B. împotriva deciziei civile nr. 1394/2021-A din 21 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 septembrie 2022.