ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 132/2022

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Împotriva încheierii din 17.08.2021, dată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2021, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă.

La termenul din 25.10.2021, recurenta a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu soluționarea căii sale de atac.

Prin încheierea din 02.11.2021, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare, a dispus înaintarea dosarului către complet, în vederea continuării judecății și, în temeiul art. 108

1

alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. civ. de la 1865, a aplicat reprezentantului legal al societății petente o amendă judiciară în cuantum de 200 RON.

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de recuzare, adoptată prin încheiere, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei, pentru o nouă judecată, curții de apel.

În motivare, autoarea căii de atac, după prezentarea situației de fapt și a considerentelor curții de apel din încheierea recurată, a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 din C. proc. civ. de la 1865, precum și dispozițiile art. 304

1

din același Cod, arătând, în esență, că judecătorii completului nu au fost imparțiali, aceștia spunându-și părerea cu privire la cauza dedusă judecății.

Subsumat primelor două cazuri de casare indicate, recurenta-contestatoare a prezentat motivele cererii de recuzare prin prisma cărora a apreciat că demersul său judiciar se impunea a fi admis.

Astfel, a afirmat că în cauză era incidentă ipoteza de la art. 27 C. proc. civ., în condițiile în care la termenul din 25.10.2021, a adus la cunoștința instanței de recurs că, față de dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, cadrul procesual în recurs nu a fost stabilit corect, întrucât, în cauză, au fost citate persoane care nu făceau parte din comitetul creditorilor și noul membru al comitetului creditorilor nu a fost citat.

A susținut că în mod greșit curtea de apel a apreciat că citarea președintelui comitetului creditorilor, în speță, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București era suficientă și cadrul procesual stabilit corect de judecătorul-sindic.

În continuare, a afirmat că imparțialitatea membrilor completului de judecată rezulta și din faptul că în mod nelegal și neîntemeiat s-a apreciat că procedura de citare a Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București a fost legal îndeplinită, în condițiile în care aceasta a fost citată la o altă adresă.

Recurenta-contestatoare a menționat că statuările curții de apel cu privire la împrejurările sus-menționate sunt nemotivate și încalcă dispozițiile imperative ale art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 și practica judiciară în materie, potrivit căreia orice contestație la măsurile lichidatorului judiciar se judecă în contradictoriu cu toți membrii comitetului creditorilor.

Din această perspectivă a apreciat că membrii completului de judecată învestit cu soluționarea recursului său s-au antepronunțat în cauză, aspect ce se circumscrie ipotezei de la art. 27 alin. (7) din C. proc. civ. de la 1865.

Autoarea căii de atac a mai precizat că incidența art. 27 alin. (7) din C. proc. civ. din 1865 era atrasă și de decizia instanței de a respinge în mod nemotivat cererea sa de amânare a judecății, în condițiile în care lichidatorul judiciar al intimatei-pârâte a depus la dosar prin mijloace electronice întâmpinare, iar ea nu a avut posibilitatea de a o studia înainte de ședința de judecată.

Astfel, a arătat că instanța de recurs a încălcat dreptul său la un proces echitabil și principiul contradictorialității.

În continuare, recurenta-contestatoare a învederat că art. 129 din C. proc. civ. de la 1865 consacră rolul activ al judecătorului, principiu care este strâns legat de principiul aflării adevărului, principii care pot fi puse în lumină doar prin respectarea principiului contradictorialității, sens în care a evocat dispozițiile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

A mai afirmat că raportat la art. 30 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865, completul care a judecat cererea sa de recuzare a fost incompatibil.

În cauză, intimații nu au formulat întâmpinare.

Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului, asupra căreia, analizând-o, cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865 (în continuare, C. proc. civ.), reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional prin art. 129 din Constituția României.

În speță, autoarea căii de atac a declarat recurs împotriva încheierii din 02.11.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, prin care Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea sa de recuzare formulată împotriva membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea recursului pe care l-a declarat împotriva încheierii din 17.08.2021 a Tribunalului București, secția a VII-a civilă, dată în dosarul nr. x/2021.

Recursul a fost soluționat de Curtea de Apel, secția a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 898R/06.12.2021.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător."

Conform art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare se poate ataca numai odată cu fondul.

Acest text de lege instituie condiții speciale cu privire la calea de atac ce se poate declara împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare: astfel, ea poate fi atacată numai odată cu hotărârea finală și este susceptibilă de aceleași căi de atac care pot fi exercitate împotriva ei și numai în măsura în care respectiva hotărâre are deschisă vreo cale de atac.

Recursul de față este îndreptat împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de recuzare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva completului învestit cu judecata recursului pe care îl declarase împotriva unei încheieri date de judecătorul-sindic în cadrul procedurii de insolvență a debitoarei Compania de Transport Feroviar București S.A.

Conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în forma aplicabilă la data declanșării procesului având ca obiect procedura insolvenței a intimatei-pârâte sus-menționate, hotărârile judecătorului-sindic sunt susceptibile de a fi atacate numai cu recurs.

Coroborând dispozițiile legale sus-evocate cu cele ale art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., instanța supremă constată că hotărârea dată în recursul exercitat împotriva încheierii din 17.08.2021 a Tribunalului București, secția a VII-a civilă, respectiv decizia civilă nr. 898R/06.12.2021 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, este irevocabilă de la data pronunțării ei, împotriva acesteia nemaiputând fi exercitată o nouă cale de atac a recursului.

Cum încheierea de respingere a cererii de recuzare urmează același regim juridic cu cea dată asupra fondului, în ceea ce privește calea de atac, rezultă că recursul îndreptat împotriva încheierii din 02.11.2021, a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021 este inadmisibil, împotriva ei partea neavând deschisă calea de atac a recursului.

Așa fiind, constatând că încheierea atacată nu se încadrează în niciuna din ipotezele reglementate de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) coroborat cu art. 34 alin. (2) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-contestatoare S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 02.11.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2022.