ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1307/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1307/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 25 mai 2022
Asupra contestației în anulare de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, sub nr. x/2019, A., în calitate de reclamantă, a solicitat obligarea S.C. B. S.A. și S.C. C. S.A. (actuală D. S.A.), în calitate de pârâte, la plata de despăgubiri civile, respectiv S.C. B. S.A. pentru perioada 10 septembrie 2015 - 23 noiembrie 2016 suma de 217.000 RON, iar S.C. C. S.A. (actuală D. S.A.) pentru perioada 10 septembrie 2015 - 21 noiembrie 2016 suma de 217.000 RON, reprezentând repararea prejudiciului moral cauzat prin daune aduse demnității, cinstei, onoarei și reputației prin debranșarea ilegală de la rețeaua de energie electrică a locuinței reclamantei din str. x, localitatea Motru, județul Dolj.
Prin sentința nr. 71 din 22 iunie 2020, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins excepțiile invocate prin întâmpinare, respectiv excepția lipsei calității procesuale a reclamantei, excepția puterii de lucru judecat, excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive a D. S.A., a admis în parte acțiunea formulată de A., în contradictoriu cu S.C. B. S.A. și D. S.A. și a obligat S.C. B. S.A. și D. S.A. la plata către A. a sumei de 10.000 RON fiecare, cu titlu de daune morale, și la plata a câte 100 RON fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel A., D. S.A. și S.C. B. S.A.
Prin decizia nr. 587/2020 din 19 noiembrie 2020, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins apelul declarat de A. și a admis apelurile declarate de S.C. B. S.A. și D. S.A. (fostă S.C. C. S.A.) și a schimbat sentința nr. 71/2020 din 22 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă în sensul că a respins acțiunea formulată de A. ca prescrisă. A obligat-o pe A. la plata către S.C. B. S.A. și D. S.A. (fostă S.C. C. S.A.) a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs A..
Prin decizia nr. 898 din 7 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a anulat recursul declarat de A..
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 17 martie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea A. solicită anularea deciziei nr. 898 din 7 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.
Motivele invocate sunt, în esență, următoarele:
Contestatoarea susține că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs. Arată că a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6-8 C. proc. civ. raportat la prevederile art. 197 teza a II-a din același cod coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 cu privire la nulitatea cererilor de apel formulate de intimate, acestea nefiind timbrate. Consideră că în mod greșit a fost anulat recursul său pentru lipsa motivelor de nelegalitate întrucât chestiunea timbrajului se circumscria invocării unui motiv de recurs de ordine publică, aspect ignorat de instanța de recurs.
Autoarea căii de atac afirmă că decizia a cărei anulare o solicită a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material din C. civ. referitoare la prescripție și din Constituție și face trimitere la hotărâri judecătorești pronunțate în cauze similare.
Contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Intimata S.C. C. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.
Contestatoarea nu a depus răspuns la întâmpinare.
Analizând contestația în anulare, în raport de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile și condițiile prevăzute de lege.
Conform prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., pe calea contestației în anulare poate fi invocată omisiunea instanței de a se pronunța asupra unuia dintre recursurile declarate ori aceea de a cerceta vreunul dintre motivele de casare. Din perspectiva acestui text de lege, contestatoarea susține că instanța de recurs nu a cercetat un posibil motiv de ordine publică referitor la neîndeplinirea de către intimatele S.C. B. S.A. și D. S.A. a obligației de a timbra cererile de apel.
Înalta Curte constată că nu se impune retractarea deciziei nr. 898 din 7 aprilie 2021 întrucât autoarea căii de atac a invocat aspectele legate de timbraj prin cererea de recurs, iar instanța supremă a reținut, în considerentele deciziei contestate, că recurenta A. a făcut simple afirmații, "fără legătură cu argumentele reținute în motivarea deciziei recurate." Analizând excepția nulității recursului, instanța a menționat susținerile recurentei și a apreciat că nu au fost formulate veritabile critici de nelegalitate ale deciziei pronunțate de curtea de apel, anulând astfel calea de atac în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Susținerile contestatoarei în sensul că instanța de recurs nu a avut rol activ deoarece nu a constatat existența unui motiv de ordine publică pe care să-l fi încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. nu pot fi primite deoarece instanța de recurs a avut în vedere afirmațiile recurentei, dar a apreciat că acestea nu se circumscriu cazurilor de casare reglementate de art. 488 din același cod.
Pronunțarea de către instanța de recurs a unei soluții contrare dorinței părții, respectiv anularea căii de atac, și constatarea inexistenței motivelor de ordine publică nu echivalează cu încălcarea rolului activ al judecătorului sau cu omisiunea de a cerceta vreunul din motivele de casare invocate, în sensul art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Restul argumentelor din cererea de contestație în anulare legate de situația de fapt, trimiterile la jurisprudență și afirmațiile prin care partea își exprimă nemulțumirea față de soluțiile pronunțate anterior nu pot fi analizate din perspectiva dispozițiilor art. 503 C. proc. civ., fiind aspecte ce țin de fondul cauzei, și nu de hotărârea atacată.
Pentru aceste considerente, față de dispozițiile art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 898 din 7 aprilie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 898 din 7 aprilie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2022.