ÎCCJ, decizie (scj.ro #198481)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #198481) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Cariera magistraților. Concurs de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nepromovarea probei de evaluare a hotărârilor judecătorești redactate ori, după caz a actelor întocmite de către candidați sau care privesc activitatea acestora. Acțiune având ca obiect anularea raportului Comisiei de evaluare și al Comisiei de soluționare a contestațiilor. Inadmisibilitate
Legea nr. 303/2004, art.52
1
alin. (2) lit. a)
Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c)
Acțiunea în anularea raportului Comisiei de evaluare a lucrărilor candidaților pentru o anumită secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru care reclamanta a candidat și a raportului Comisiei de soluționare a contestațiilor prin care s-a respins contestația acesteia împotriva rezultatului de nepromovare a probei evaluării este inadmisibilă deoarece actele contestate nu produc efecte juridice distincte și nu se încadrează în definiția legală prevăzută de art.2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.554/2004, acestea având natura juridică a unor operațiuni administrative, atacabile doar odată cu actul administrativ la baza emiterii căruia au stat. Prin urmare, actul admisibil a fi contestat l-ar fi reprezentat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus validarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și numai în măsura în care s-ar fi contestat și această hotărâre puteau fi analizate și operațiunile administrative premergătoare emiterii acesteia.
I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr.1013 din 22 februarie 2022
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, ca efect al declinării de competență dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A a chemat în judecată pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care:
- în principal, să anuleze raportul Comisiei de evaluare pentru secția penală și raportul Comisiei de soluționare a contestațiilor pentru secția penală și să oblige pârâtul, prin Secția pentru judecători, să organizeze proba interviului pentru reclamantă;
- în subsidiar, să anuleze raportul Comisiei de evaluare pentru secția penală și raportul Comisiei de soluționare a contestațiilor pentru secția penală și să oblige pârâtul să desemneze și să impună Comisiei de organizare și Comisiei de evaluare pentru secția penală, să facă demersuri (Comisia de organizare) la Curtea de Apel Cluj pentru transmiterea de hotărâri judecătorești și să evalueze (Comisia de evaluare) un număr de hotărâri judecătorești.
Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 71/CA/2021 din 17 iunie 2021, Curtea de Apel Oradea – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepție invocată de către pârât și, în consecință, a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta A, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, fără cheltuieli de judecată.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta A, invocând dispozițiile art. 488 alin.(1) pct. 6 Cod procedură civilă.
Recurenta-reclamantă invocă nelegalitatea sentinței atacate în raport de motivarea soluției de respingere a acțiunii ca inadmisibilă.
Se apreciază că aprecierea ca inadmisibilă și respingerea ca atare a acțiunii îi îngrădește reclamantei dreptul de acces la justiție în condițiile în care aceasta are un drept recunoscut de lege acela de a participa la concursul de promovare în condiții de deplină egalitate cu ceilalți participanți.
Se invocă faptul că motivarea primei instanței este contradictorie în raport de Hotărârea nr.2062/19.12.2019 a Secției pentru judecători din cadrul CSM deoarece nu această hotărâre încalcă dreptul reclamantei de a participa la proba interviului.
Se arată că prima instanță nu a analizat pe fond solicitările recurentei care priveau în concret repunerea sa în situația de a participa la concurs inclusiv la proba interviului, cu șanse egale ca a celorlalți candidați.
Se arată că o analiză pe fond a cererii sale nu este de natură a vătăma drepturile celorlalți judecători înscriși la concurs în condițiile în care concursul de promovare la ÎCCJ pentru Secția penală a fost organizat pentru ocuparea a 4 posturi la Secția penală din care au fost ocupate efectiv 2 posturi.
Se solicită de către recurenta-reclamantă în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pe fond aceleiași instanțe și în subsidiar, reținerea spre rejudecare și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată anularea actelor contestate și recunoașterea dreptului reclamantei de a participa la proba interviului.
La dosar intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal excepția insuficienței timbrării a cererii de recurs și pe fond s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La dosar recurenta-reclamantă a depus completare a taxei de timbru în raport de motivul de recurs invocat.
Analizând recursul declarat în raport de motivul de casare invocat dispozițiile art.488(1) pct.6 Cod procedură civilă Curtea îl va aprecia pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se sprijină aprecierea ca inadmisibilă a acțiunii, iar aceste motive nu sunt contradictorii sau străine de natura cauzei.
Hotărârea primei instanței este motivată în fapt și în drept cu respectarea dispozițiilor art.425 lit.b Cod procedură civilă și a dispozițiilor art.6 din CEDO fiind posibilă executarea controlului de legalitate de către instanța de recurs.
Curtea apreciază că în cauză nu există o motivare contradictorie în ceea ce privește aprecierea ca inadmisibilă a acțiunii și respingerea ca atare a acestuia.
În cauză, în raport de obiect și de pretenția concretă a reclamantei care a contestat o operațiune premergătoare privind una dintre probele de concurs, probă ce are ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați probă prevăzută de art.52
1
(2) lit.a) din Legea nr.303/2004 prima instanță a apreciat acțiunea ca inadmisibilă și a respins-o ca atare.
S-a argumentat în fapt și în drept de prima instanță că ce a solicitat reclamanta –
anularea
rezultatelor evaluării ca probă eliminatorie și posibilitatea de a participa la proba interviului – etapa finală a concursului reprezintă operațiuni administrative care nu se încadrează definiția legală a actului administrativ prevăzut de art.2 lit. c din Legea nr.554/2004 și nu pot forma obiectul unei acțiuni distincte în baza art.1, 8 și 18 din Legea nr.554/2004.
Nu poate fi reținut ca vătămat dreptul reclamantei de acces la justiție, deoarece în cauză prima instanță în mod corect a arătat că actul care putea forma obiectul unei acțiuni este Hotărârea nr.2062/19.12.2019 a Secției pentru judecători din cadrul CSM prin care s-a dispus validarea concursului de promovare în funcția de judecător la ÎCCJ, concurs organizat în perioada iunie-noiembrie 2019.
Nu poate fi reținută o motivare contradictorie, în raport de obiectul acțiunii prima instanță arătând clar în sensul că solicitarea reclamantei privind anularea raportului Comisiei de evaluare pentru secția penală și a raportului Comisiei de soluționare a contestațiilor prin care reclamanta nu a promovat proba evaluării și nu a fost admisă la proba interviului este inadmisibilă deoarece actele contestate nu produc efecte juridice distincte și nu se încadrează în definiția legală prevăzută de art.2 alin. (1) lit. c din Legea nr.554/2004.
Iar, în cauză, actul admisibil a fi contestat îl reprezintă Hotărârea nr.2062/19.12.2019 și numai în măsura în care s-ar fi contestat și această hotărâre pot fi analizate și operațiunile administrative premergătoare emiterii acestui act.
În cauză nu poate fi reținut ca vătămat accesul recurentei-reclamante la justiție. acest drept nu este absolut și în cauză a fost verificat de instanța de fond în raport de condițiile speciale prevăzute de art.2 alin. (1) lit. c, art. 8 și 18 din Legea nr.554/2004.
Față de cele expuse mai sus Curtea în baza art.496 Cod procedură civilă a respins recursul ca nefondat menținând ca legală soluția pronunțată de instanța de fond.