ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4691/2021

Ședința publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 12.10.2020 sub nr. x/2020 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Telecomunicațiilor prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 203 și art. 359 și următoarele C. proc. civ., să se constate de urgență:

- părerea unui expert în domeniul dendrologic care, în cadrul unei expertize să identifice existența unui număr de 500 de arbori - C. - ulm din Turkestan, plantați pe suprafața de 510 mp, proprietatea exclusiva a reclamanților, supusă exproprierii și să stabilească valoarea arborilor la prețul de circulație al acestora.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin Hotărârile de guvern nr. 537/2019 și 626/2020 emise pentru modificarea și completarea Anexei nr. 2 la Hotărâre Guvernului nr. 217/2019 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietatea privată, ce constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național "Drum expres Craiova - Pitești" și legăturile la drumurile existente tronsonul 2 aflate pe raza localității Găneasa s-a dispus exproprierea suprafeței de 510 mp, proprietatea lor exclusivă, pe car se află o plantație de ulmi din Turkistan.

În opinia reclamanților, administrarea probei cu expertiză se impune pentru a dovedi numărul, valoarea arborilor existenți și calitatea acestora mai înainte de desființarea plantației pentru efectuarea drumului expres Craiova-Pitești.

Prin sentința civilă nr. 212/13.10.2020 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect asigurare dovezi, în favoarea Judecătoriei Slatina, în raport de dispozițiile art. 360 alin. (1) C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 7934/11.11.2020 Judecătoria Slatina a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii instanței competente.

Prin decizia nr. 165/28.01.2021 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2020*.

Prin sentința nr. 74 din data de 15 martie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, având ca obiect asigurare dovezi.

Prin încheierea dată în ședința Camerei de consiliu din data de 24.03.2021 s-a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale în sensul că în loc de "sentința" cum din eroare s-a menționat, se va trece "Încheiere" astfel cum este corect.

Împotriva hotărârii nr. 74 din data de 15 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal au declarat apel reclamanții A. și B. criticând-o pentru nelegalitate, solicitând, în temeiul art. 480 alin. (2) C. proc. civ., admiterea apelului si schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii cererii conform art. 203 si 359 C. proc. civ., constatarea de urgență a părerii unui expert în domeniul dendrologic care să indice în raportul de expertiză existența unui număr de 500 arbori (ulmus pulmila celer- ulmi din Turkistan), plantați pe suprafața de 510 m

2

, proprietate exclusivă a reclamanților, suprafață supusă exproprierii și să stabilească valoarea arborilor la prețul de circulație a acestora.

În dezvoltarea criticilor formulate, apelanții reclamanți au arătat că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 203 și art. 359 C. proc. civ., în sensul că nu a ținut seama că necesitatea efectuării expertizei solicitate este justificată de împrejurarea că expertul numit de către expropriator a evaluat plantația la stadiul de răsad, deși la data exproprierii, arborii aveau vârsta de peste 12 ani; de asemenea, expertul agreat de către expropriator a calificat arborii ca fiind lemne de foc, iar nu o plantație de arbori speciali.

Greșita cuantificare a arborilor de către expertul expropriatorilor, a fost contrazisă de nota emisă de unitatea specializată, care a apreciat valoarea de circulație a plantației prin raportarea la numărul de arbori și la vârsta acestora la o sumă mult mai mare decât cea stabilită de expropriator, această constatare fiind întărită și de expertiza extrajudiciară, efectuată de expert judiciar - D..

În opinia apelanților reclamanți, în stabilirea regimului aplicabil cererii de chemare în judecată este suficient să se observe că, prin conținutul său, această cerere conturează posibilitatea de a obține o încheiere emisă de instanță prin care să se numească un expert în domeniul dendrologic cu obiectivul identificării existenței celor peste 500 ulmi din Turkistan pe suprafața de 510 m

2

expropriată (care se află în proprietatea expropriatorului din momentul emiterii celor două hotărâri de Guvern).

Având în vedere că legislația în vigoare prevede obligația pentru expropriator de a identifica bunurile și de a le evalua la valoarea de circulație, precum și faptul că apelanții-reclamanți nu au avut posibilitatea de a-și cere drepturile, în condițiile în care plantația a fost evaluată ca lemn de foc la suma de 33.985,65 RON, apelanții-reclamanți apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii de chemare în judecată având ca obiect asigurare dovezi.

Prin întâmpinarea depusă la data de 17.05.2021, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a invocat excepția inadmisibilității căii de atac a apelului, în raport de dispozițiile art. 97 C. proc. civ. potrivit cărora Înalta Curte de Casație și Justiție judecă doar recursuri și excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, întrucât prin încheierea nr. 12/12.04.2021 dată în dosarul nr. x/2020 s-a constatat efectuat procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc E., în dosarul având ca obiect asigurare dovezi.

Pe fondul căii de atac, a solicitat respingerea acesteia ca nefondată, având în vedere că, în mod legal instanța de fond a reținut că, din modalitatea de formulare a cererii, apelanții-reclamanți solicită să se constate existența unui număr de 500 de arbori, constatare deja efectuată în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expropriator.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 09 iunie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea căii de atac la data de 13 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

În ședința publică de la 13.10.2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins excepția inadmisibilității căii de atac invocată de intimată și a calificat calea de atac exercitată în cauză ca fiind recurs, în raport de dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul competent să judece recursul în interesul legii în cuprinsul deciziei nr. 17/2017.

Examinând legalitatea hotărârii recurate prin prisma criticilor formulate care pot fi circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apărărilor din întâmpinare și dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Recurenții-reclamanți au investit curtea de apel cu o cerere de asigurare dovezi întemeiată pe dispozițiile art. 359 C. proc. civ., solicitând constatarea de urgență a părerii unui expert în domeniul dendrologic care să identifice și să stabilească valoarea arborilor C. - ulm din Turkestan, plantați pe terenul proprietatea recurenților-reclamanți, supus exproprierii.

Soluționând cauza, instanța de fond a respins cererea ca neîntemeiată, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 359 C. proc. civ., întrucât a fost întocmit un raport de expertiză tehnică în cuprinsul căruia sunt evidențiate, pentru suprafața de teren supusă exproprierii, plantele din perdeaua de protecție -gard viu - formată din ulm de Terkestan.

Soluția instanței de fond nu este însușită de instanța de control judiciar, întrucât reflectă interpretarea greșită a dispozițiilor art. 359 C. proc. civ.

Răspunzând criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reține că potrivit art. 359 alin. (1) C. proc. civ. "Oricine are interes să constate de urgență mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor probe".

Din cuprinsul textului de lege precitat, reiese că temeinicia unei cereri întemeiate pe dispozițiile art. 359 C. proc. civ. este justificată de existența interesului și urgenței în asigurarea dovezii, condiționată de existența unui risc constând în pierderea posibilității administrării acestei dovezi în cadrul unei judecăți obișnuite.

Or, în speță, condiția interesului este îndeplinită, fiind determinată de importanța administrării probei cu expertiza de specialitate care să stabilească caracteristicile și valoarea arborilor plantați având ca obiect contestarea valorii despăgubirilor acordate.

În ceea ce privește susținerea intimatei că starea de fapt invocată de recurenții-reclamanți a fost constatată într-o altă cauză - dosar x/2020-Înalta Curte reține că aceasta nu prezintă relevanță în prezenta cauză, întrucât procesul-verbal încheiat la data de 26.03.2021 de executorul judecătoresc E. în baza încheierii din 24.03.2021 dată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal în temeiul art. 364 alin. (1) C. proc. civ. constată doar starea de fapt existentă pe terenul proprietatea recurenților-reclamanți, în vreme ce cauza dedusă judecății se întemeiază pe un alt temei de drept, recurenții-reclamanți solicitând constatarea părerii unui expert asupra valorii de circulație a plantației de arbori.

Referitor la cerința urgenței, în raport de definiția dată de legiuitor chiar în cuprinsul art. 359 alin. (1) C. proc. civ., respectiv primejdia de dispariție sau greutatea administrării probei în viitor, Înalta Curte reține, contrar celor statuate de judecătorul fondului, că instanța care se pronunță asupra administrării probei nu trebuie să facă aprecieri de fond în analiza urgenței, proba solicitată urmând a fi verificată doar sub aspectul legalității, nu și al pertinenței, concludenței sau utilității.

În cauză, Înalta Curte reține că se pot identifica elemente care justifică asigurarea dovezii solicitate și admiterea efectuării cu anticipație, întrucât plantația ce urmează a fi supusă evaluării se află pe un teren situat pe un coridor de expropriere, existând riscul ca arborii să fie tăiați.

Concluzionând asupra aspectelor analizate, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 359 alin. (1) C. proc. civ., urmând ca dosarul să fie înaintat Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea efectuării expertizei de specialitate în domeniul dendrologic, în raport de dispozițiile art. 497 și art. 261 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, găsind fondat motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în baza art. 497 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa încheierea recurată și rejudecând va admite de asigurare de dovezi și va înainta dosarul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ în vederea administrării probei cu expertiză de specialitate în domeniul dendrologic.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenții B. și A. împotriva sentinței nr. 74 din 15 martie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând admite cererea reclamanților având ca obiect "asigurare de dovezi".

Înaintează dosarul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ în vederea administrării probei cu expertiză de specialitate în domeniul dendrologic.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 octombrie 2021.