ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4687/2021

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată la data de 08.04.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a -IX - a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, a solicitat: 1. Admiterea prezentei contestații;

Desființarea rezoluției cu numărul specificat în titlu întrucât este ilegală și netemeinică, favorizând astfel pârâta să scape de sancțiune, respectiv făptuitoarea doamnă vice-președinte la Curtea de Apel Ploiești (str. x, loc. Ploiești, jud. Prahova) - judecător B.;

Obligarea pârâtei la interogatoriu, cu aplicarea art. 351 și 352 noul C. proc. civ., și să prezinte probe că i-am amenințat fiica în vârstă de 8 ani; că sunt bolnav mintal și extrem de periculos; că sunt pedofil, etc. (după cum a acuzat, eronat, în plângerea depusă în dosarul penal nr. x/2019 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, care a rămas, în final, fără obiect);

Punerea în mișcare a acțiunii penale și tragerea la răspundere sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, cu aplicarea art. 296 alin. (1) Noul C. pen. și inducerea în eroare a organelor judiciare (calomnia că i-a amenințat fiica în vârstă de 8 ani plus alte calomnii), cu aplicarea art. 268 alin. (1) noul C. pen.;

Punerea în mișcare a acțiunii civile și tragerea la răspundere pentru săvârșirea abuzului de drept, nerespectarea dreptului personalității, nerespectarea dreptului la libera exprimare, respectarea dreptului la viața privată și nerespectarea dreptului la demnitate, cu aplicarea art. 15, 58, 70, 71 alin. (1) și (3), și art. 72. Noul C. civ.

Tragerea la răspundere profesională pentru nerespectarea: În motivarea cererii arată că Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor - Hotărârea nr. 328 din 24.08.2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, Emitent Consiliul Superior al Magistraturii - Plenul - publicată (hotărârea) în M.Of. al României nr. 815 din 08.09.2005, astfel: Capitolul 3 - Promovarea supremației legii: Art. 7 - Judecătorii și procurorii au îndatorirea să promoveze supremația legii, statul de drept și să apere drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Art. 8 - Judecătorii și procurorii sunt obligați să respecte egalitatea cetățenilor în fața legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte și să apere demnitatea, integritatea fizică și morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare. capitolul 5 - Exercitarea îndatoririlor profesionale: Art. 12 - Judecătorii și procurorii sunt obligați să-și îndeplinească cu competență și corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente și ordine de serviciu.

Tragerea la răspundere profesională pentru nerespectarea: Statutului judecătorilor și procurorilor - Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, unde se precizează: Art. 94 - Judecătorii și procurorii răspund civil, disciplinar și penal în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 24/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare).

Propunerea pârâtei să efectueze expertiză medico-legală pentru a se stabili dacă a avut discernământ în momentul săvârșirii infracțiunilor arătate și când a încălcat articolele legilor arătate, și dacă are discernământ și în prezent (dacă este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției de judecător). Solicit să efectueze expertiză întrucât nu este normal niciunui om să comită asemenea fapte mai ales magistrat!

Obligarea pârâtei la plata cuantumului de 10.000 RON reprezentând despăgubiri/daune morale și materiale (consum electric pentru formularea actelor, plată a unui abonament la internet, pentru comunicarea cu autoritățile în privința expedierii/recepționării documentelor, și uzura echipamentelor electronice. Și alte cheltuieli care urmează), în baza dispozițiilor art. 20 noul C. proc. pen.. reprezentând prejudiciile pe care pârâta i le-a creat prin săvârșirea faptelor specificate și nerespectarea articolelor din legi arătate, după ce am fost pus în libertate condiționată (acum a expirat pedeapsa), sunt de natură morală, fizică, psihică, publică, socială - fiind o ființă nobilă, gingașă, sensibilă și modestă. 2. Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 1004 din data de 16 octombrie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității în cadrul prezentei proceduri a capetelor 4 -7 ale cererii și a respins capetele 4-7 ale cererii ca inadmisibile în cadrul prezentei proceduri. A respins restul capetelor de cerere privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiate. 3. Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 1004 din data de 16 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A.. În cadrul cererii de recurs se arată că deși a fost citat pentru termenul de judecată din 16.10.2020 s-a aflat în imposibilitate de prezentare din cauza doamnei judecător de drepturi și libertăți care a aprobat arestarea preventivă a sa pe o durată de 30 de zile. 4. Apărările formulate în cauză. Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care invocat, în principal, excepția nulității recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare, ir în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 5. Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 04 martie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 13 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților. 6. Soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite excepția nulității și va constata nul recursul declarat, pentru următoarele considerente: Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ. Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Din lecturarea susținerilor recurentului, nu se poate evidenția niciun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8. Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează. Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8. Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488. În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ. Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia. Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a admite excepția nulității și a constata nul recursul declarat în prezenta cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE,