Decizia nr. 4685/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 147/2021 a Curții de Apel București

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea adresată Curții de Apel București sub nr. x/2020 în data de 25.06.2020, reclamanții A. și A.. prin reprezentant A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul General pentru Imigrări, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună. - anularea adresei nr. x, ca nelegală și netemeinică; - constatarea refuzului nejustificat al autorității de a soluționa cererea reclamanților; - obligarea pârâtei de a proceda la: - recunoașterea Statutului de Apatrid pentru numiții A. și A.. și emiterea unei decizii în acest sens; - eliberarea documentului de identitate pentru apatrizi numiților A. și A.. - eliberarea documentului de călătorie pentru apatrizi numiților A. și A.. - obligarea pârâtei la emiterea actelor solicitate; - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 147 din data de 10.02.2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât pentru capătul de cerere privind recunoașterea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a statutului de apatrid în favoarea reclamanților și respinge ca atare acest capăt de cerere. A admis excepția rămânerii fără obiect invocată de pârât pentru capătul de cerere privind eliberarea documentelor de identitate și respinge ca atare acest capăt de cerere. A respins în rest cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și A.. prin reprezentant A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul General pentru Imigrări, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 147 din data de 10.02.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții A. și A.. prin reprezentant A. invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Inspectoratul General pentru Imigrări a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Aspecte procedurale. La data de 10.10.2021, recurenții-reclamanți au formulat o cerere prin care au solicitat să se ia act de renunțarea la judecata recursului motivat de faptul că, soția sa are pașaport palestinian cu număr de identificare palestinian și, după contactarea ambasadei palestiniene pot obține reunificarea familiei.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 09m iunie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 13 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Examinând cererea formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile incidente, Înalta Curte va lua act de renunțarea recurenților-reclamanți la judecata căii de atac. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Înalta Curte, sesizată cu soluționarea recursului declarat de reclamanți, a luat act de faptul că la dosarul cauzei s-a depus de către recurenți o cerere din care rezultă faptul că aceștia înțeleg să renunțe la judecarea recursului promovat în prezenta cauză. Potrivit dispozițiilor art. 406 C. proc. civ.: "(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă. (5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare. (6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă." Constatând că, în speță, recurenții-reclamanți au formulat cerere de renunțare la judecată, instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, potrivit cărora: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel". De asemenea, instanța reține faptul că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantului care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Temeiul de drept al soluției. Astfel fiind, pentru considerentele arătate și în temeiul art. 406 alin. (1) și alin. (6) teza a doua din C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea recurenților-reclamanți la judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE,