ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4551/2021

Ședința publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brezoi, sub nr. x/2020, reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică Vâlcea, în contradictoriu cu pârâții A. S.A., Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vâlcea și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a solicitat:

2.1. Prin sentința civilă nr. 197 din 31 martie 2021 pronunțată de Judecătoria Brezoi s-a admis excepția lipsei competenței materiale a instanței, invocată de pârâta A. S.A. și s-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Pitești.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Brezoi, în contextul enunțării dispozițiilor art. 96 și 99 alin. (2) din C. proc. civ., a art. 10 alin. (1), (3) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a reținut că aceste dispoziții sunt de strictă interpretare, că nu se poate deroga de la competența exclusivă astfel reglementată, iar reclamanta trebuie să se adreseze instanței de la sediul său.

Totodată, având în vedere că, în cauză, este vorba de un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, și anume certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, a apreciat că celelalte capetele de cerere nr. x și 3 se află în strânsă legătură cu soluția ce se va pronunța cu privire la capătul nr. 1 de cerere și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Pitești.

2.2. Prin Decizia nr. 138 din 29 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus disjungerea primului capăt de cerere, prin care se solicită constatarea nulității certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, de celelalte cereri privind revendicarea și rectificarea cărților funciare, și înregistrarea cererii disjunse, într-un dosar separat. A admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Pitești în soluționarea celor două capete de cerere rămase, privind revendicarea și rectificarea cărților funciare, și a declinat competența de soluționare cu privire la cele două capete de cerere, în favoarea Judecătoriei Brezoi. A constatat ivit conflictul negativ de competență în ceea ce privește capetele de cerere 2 și 3, privind revendicarea și rectificarea cărților funciare, a suspendat judecarea acestora și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că în ceea ce privește capetele de cerere 2 și 3, respectiv cererea privind revendicarea imobiliară și cea privind rectificarea cărților funciare, și unul și celălalt, au cauze diferite de primul capăt de cerere, privind constatarea nulității certificatelor de atestare a dreptului de proprietate, și nici nu se află într-o strânsă legătură, putând fi judecate independent și neexistând niciun risc în sensul pronunțării unor eventuale hotărâri contradictorii.

Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. k), coroborat cu art. 117 C. proc. civ. și art. 31 - 33 din Legea nr. 7/1996, instanța a reținut că cererea în revendicare și cererea în rectificarea cărților funciare sunt de competența judecătoriei în a cărei circumscripție este situat imobilul obiect al revendicării și rectificării, care în cauză este Judecătoria Brezoi, în timp ce cererea privind constatarea nulității certificatelor de atestare fiscală revine în competența Curții de Apel Pitesti, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004.

De altfel, a avut în vedere și faptul că hotărârile date în materie de contencios administrativ sunt supuse recursului, potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004, în timp ce hotărârile date în revendicare și în materie de carte funciară sunt supuse apelului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.

2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență ivit între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente material să soluționeze capătul nr. 2 al cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat revendicarea imobiliară, în sensul obligării pârâților să lase în deplină proprietate și posesie terenurile fond forestier și capătul nr. 3 al cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat rectificarea intabulării Cărților Funciare nr. x, 1421, 1422 și 1417 UAT Călimănești, în sensul anularii și radierii acestora.

Sesizată cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 94 pct. 1 C. proc. civ., judecătoriile judecată în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: lit. j)

3

) "cererile în materia fondului funciar, cu excepția celor date prin lege specială în competența altor instanțe".

Referitor la competența teritorială, se constată că obiectul celor două capete de cerere aflate în discuție (revendicarea imobiliară și rectificarea cărților funciare) vizează drepturi reale imobiliare, motiv pentru care devin incidente prevederile art. 117 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora: "Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul".

Acest text de lege reglementează o competență teritorială specială și exclusivă, norma de drept fiind una imperativă, de ordine publică care are în vedere locul situării faptice a terenurilor în litigiu.

Or, în cauză, terenurile în litigiu sunt situate pe raza localității Călimănești, Județul Vâlcea, localitate care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Brezoi, motiv pentru care această instanță este competentă material și teritorial să soluționeze cele două capete de cerere.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva prin Direcția Silvică Vâlcea și pe pârâții S.C. A. S.A., Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vâlcea și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.