ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4153/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.08.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, a solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului, ca în termen de 10 zile de la pronunțarea hotărârii, sa emită Decizia care sa cuprindă Dispoziția de plată a sumei de 25.000 Euro sau echivalentul în RON la data plății, cu titlu de daune morale, precum și a sumei de 26.318,1 RON, cu titlu de daune materiale, la care este ținut pârâtul ca urmare a falimentului S.C.

B. S.A. și să procedeze la plata efectivă a acestor despăgubiri. Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata unei penalități de 0,2% pe zi întârziere, calculată asupra cuantumului despăgubirii, începând cu data de 19.06.2018 și până la plata efectivă a sumelor solicitate, precum și la plata cheltuielilor de judecată. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 2142 din 03 iulie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților. A respins primul capăt de cerere ca rămas fără obiect. A anulat decizia nr. 19212/19.02.2019 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraților.

A obligat pârâtul să plătească reclamantei contravaloarea în RON a sumei de 25.000 Euro reprezentând daune morale, echivalent în RON la data plății, precum și suma de 17.057,1 RON reprezentând daune morale. A respins capătul de cerere privind obligarea la plata penalităților de întârziere, ca neîntemeiat. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile atacate a formulat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților 4. Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. II. Soluția instanței de recurs 1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte, examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc.

civ., excepția tardivității recursului, urmează a o admite, pentru următoarele considerentele: Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, aplicabilă în prezenta cauză, "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare". Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că sentința recurată a fost legal comunicată pârâtului la data de 7.11.2019 (f 114 dosar fond). Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, iar potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (2) C. proc.

civ., când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează. Recursul a fost formulat la data de 26.11.2019 - f 11 dosar recurs, iar ultima zi de declarare a recursului s-a implinit pe data de 23 noiembrie 2019- sâmbăta, ultima zi de declarare a recursului fiind luni, data de 25.11.2019. Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, care privește exercitarea unui drept procesual.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Având în vedere aspectele prezentate, Înalta Curte constată nerespectarea termenului de declarare a recursului prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, motive pentru care, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. va respinge ca tardiv formulat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților împotriva sentinței civile nr. 2142 din 03 iulie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv. Definitivă. Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.