ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4089/2021

Ședința publică din data de 22 septembrie 2021

Deliberând asupra prezentei cauze, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin sentința nr. 499 din 26 aprilie 2018, Tribunalul Dâmbovița a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Compania de Apă Târgoviște Dâmbovița.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar B., solicitând casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 12 iulie 2018, curtea de apel a dispus suspendarea judecății recursului în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților.

La aceeași dată, la dosar a fost depusă prin fax o cerere de amânare a judecății, formulată de administratorul special C. (cu indicarea noului său domiciliu procesual ales), prin care s-a învederat viciul de procedură decurgând din necitarea noului lichidator judiciar, D. și Asociații SPRL, fiind atașate dovezi în acest sens.

La data de 05 martie 2019 (data poștei), recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar D. și Asociații SPRL, a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, prin care a precizat că lipsa părților s-a datorat înlocuirii de către judecătorul sindic - prin încheierea de ședință din 22.06.2018 - a lichidatorului judiciar al reclamantei, care nu a fost citat.

La 26 martie 2019, a fost depusă de către noul lichidator judiciar și o cerere de amânare a judecății pentru angajarea unui avocat și pregătirea apărării.

Prin Decizia nr. 395 din 27 martie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat perimat recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. "prin lichidator judiciar D. și Asociații SPRL" (în realitate, recursul a fost formulat prin lichidator B. împotriva sentinței nr. 499 din 26 aprilie 2018 a Tribunalului Dâmbovița.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, prin sentința nr. 499 din 26 aprilie 2018, Tribunalul Dâmbovița a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Compania de Apă Târgoviște - Dâmbovița, iar împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar.

Din verificarea actelor dosarului, curtea de apel a constatat că ultimul act de procedură s-a efectuat la data de 12 iulie 2018, când instanța a dispus suspendarea judecății recursului în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru lipsa nejustificată a părților legal citate, niciuna dintre acestea neformulând cerere de judecare în lipsă.

A mai reținut instanța că, la data de 12 martie 2019, recurenta-reclamantă A. S.R.L., prin lichidator judiciar D. și Asociații SPRL, a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Pentru termenul de judecată din 27.03.2019, recurenta-reclamantă a formulat cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui avocat și pregătirii apărării, cerere respinsă de instanță ca neîntemeiată, având în vedere că avea posibilitate angajării unui apărător, atât în perioada în care a fost suspendată cauza, cât și de la momentul formulării cererii de repunere pe rol la data de 12.03.2019, până la termenul de judecată din data de 27.03.2019.

Prin decizia nr. 395/27.03.2019, deliberând asupra excepției perimării invocate atât din oficiu, cât și de intimata Compania de Apă Târgoviște - Dâmbovița, curtea de apel a reținut, potrivit art. 416 alin. (1) din noul C. proc. civ., că perimarea este o sancțiune procedurală care constă în stingerea procesului în faza în care se găsește și care este dedusă din faptul nestăruinței părții vreme îndelungată în proces.

În cauză, judecata cererii a fost suspendată la 12.07.2018, în temeiul art. 411 alin. (2) noul C. proc. civ., iar de la acel moment părțile nu au mai făcut niciun act de procedură, până la data de 12.03.2019, când s-a formulat de către recurentă cerere de repunere pe rol.

Având în vedere că de la data de 12.07.2019 și până la data de 12.03.2019 dosarul a rămas în nelucrare, din vina părților, mai mult de 6 luni, și că nu a intervenit nicio cauză de întrerupere ori de suspendare a termenului de perimare, în condițiile art. 417 și 418 noul C. proc. civ., curtea a apreciat întrunite condițiile prevăzute de art. 416 alin. (1) noul C. proc. civ., motiv pentru care, în baza art. 420 alin. (1) noul C. proc. civ., a admis excepția și a constatat perimată cererea de recurs.

Împotriva acestei decizii, a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar D. și Asociații SPRL, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 (raportat la art. 416 alin. (2) și art. 174-179) din C. proc. civ.

În motivarea cererilor de recurs a arătat, în esență, că se află în procedura falimentului, iar prin încheierea de ședință din 22.06.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului București, secția a VII-a civilă, judecătorul sindic a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar desemnat inițial, B. (care nu mai avea din 15.11.2017 capacitatea procesuală de exercițiu și puterea de reprezentare, ca urmare a suspendării din calitatea de practician în insolvență a asociatului unic), cu lichidatorul judiciar D. și Asociații SPRL.

Recurenta a susținut că încheierea de suspendare pronunțată la 12.07.2018 nu a fost comunicată noului lichidator, astfel că termenul de perimare nu începuse să curgă la data judecării excepției de perimare.

A mai arătat că nu a fost legal citată cu mențiunea discutării perimării pentru termenul de judecată din 27.03.2019.

De asemenea, a solicitat repunerea în termenul de a propune și administra probe, invocând prevederile art. 186 din C. proc. civ., pe motiv că toate actele de procedură au fost transmise în mod nelegal la adresa fostului lichidator judiciar.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimații nu au formulat întâmpinări în cauză.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este fondat, exclusiv în limitele și pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Criticile întemeiate pe art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., referitoare la nelegala citare a recurentei reclamante pentru termenul de judecată din 27.03.2019 sunt, în parte, fondate.

Astfel, potrivit art. 416 din C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.

(3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată."

În speță, se constată că, după suspendarea - la data de 12.07.2018 - a judecății cauzei pentru lipsa părților, instanța a stabilit termen de judecată pentru discutarea cererii de redeschidere a judecății formulate la 5.03.2019 (data poștei) de noul lichidator al recurentei reclamante, D. ȘI ASOCIAȚII SPRL, pentru data de 27.03.2019.

Citațiile întocmite a doua zi după înregistrarea cererii de repunere pe rol au fost însă transmise tot la adresa fostului lichidator (B., deși la dosar fuseseră depuse dovezi privind înlocuirea lichidatorului judiciar prin încheierea judecătorului sindic din 22.06.2018 (executorie, conform legii speciale), precum și la sediul procesual ales la societatea de avocați cu privire la care instanța fusese notificată deja, atât de administratorul special al societății A. S.R.L., cât și de E. și Asociații, că a fost schimbat.

În conformitate cu art. 155 - Locul citării din C. proc. civ., "(1) Vor fi citați: (...); 5. cei supuși procedurii insolvenței, precum și creditorii acestora, la domiciliul sau, după caz, la sediul acestora; după deschiderea procedurii, citarea va fi efectuată potrivit legii speciale; (...)."

Or, art. 41 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență dispune:

"În litigiile care au fost promovate în temeiul dreptului comun, după deschiderea procedurii insolvenței citarea debitorului se va face la sediul acestuia și la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar."

În consecință, Înalta Curte constată că judecătorii au reținut greșit faptul că procedura de citare a recurentei reclamante a fost legal îndeplinită la termenul de judecată din 27.03.2019, când au soluționat excepția perimării pe care au invocat-o din oficiu.

Procedând astfel, au încălcat și principiul contradictorialității consacrat de art. 14 din C. proc. civ. ("Instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel."), precum și dispozițiile art. 219 alin. (2) din același cod, în conformitate cu care, "în cazul în care părțile nu răspund la apel, instanța va verifica dacă procedura de citare a fost îndeplinită și, după caz, va proceda, în condițiile legii, la amânarea, suspendarea ori la judecarea procesului."

Este însă nefondată critica referitoare la nemenționarea în citație a împrejurării că la termenul de judecată urma să se discute incidența perimării.

De asemenea, în conformitate cu art. 420 - Procedura perimării din C. proc. civ., "(1) Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate. Judecătorul va cita de urgență părțile și va dispune grefierului să întocmească un referat asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea."

Prin urmare, legiuitorul nu a impus efectuarea unei mențiuni în citație în sensul arătat de recurentă și nici nu se poate pretinde că lipsa unei astfel de mențiuni ar fi vătămătoare prin ea însăși pentru părțile litigante.

De asemenea, Înalta Curte nu poate analiza în prezentul cadru procesual criticile aduse măsurii suspendării judecății pentru lipsa părților dispuse de curtea de apel ulterior desemnării noului lichidator judiciar, întrucât nu a fost legal învestită cu un recurs declarat împotriva încheierii de suspendare, iar cererea de repunere în termenul de propunere și administrare a probelor, cuprinsă în memoriul de recurs, nu poate fi primită, fiind de competența completului de judecată al curții de apel.

Având în vedere că, potrivit art. 175 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, iar art. 176 dispune expres că "Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la: (...); 2. reprezentarea procesuală; (...)." (aceeași fiind și situația lipsei citării, neacoperite prin prezentarea părții), și față de împrejurarea că, potrivit art. 483 alin. (3), "recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", iar conform art. 497 alin. (1) din C. proc. civ., instanța supremă, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanței care a pronunțat hotărârea recurată, Înalta Curte apreciază recursul ca fiind fondat, urmând să caseze decizia și să trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 496 și art. 497 raportate la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. - în insolvență, prin lichidator judiciar D. și Asociații SPRL, împotriva Deciziei nr. 395 din 27 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează decizia atacată.

Trimite cauza la aceeași instanță spre rejudecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 septembrie 2021.