ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3962/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3962/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 15 septembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-Direcția Generală Programe Europene Competitivitate a solicitat anularea Procesului Verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare privind proiectul "Consolidarea și îmbunătățirea poziției pe piață a afacerii în domeniul construcțiilor" înregistrat cu numărul x/21.02.2019 și adus la cunoștință beneficiarului A. S.R.L. prin postarea pe site-ul instituției în data de 12.03.2019.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 304 din 22 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția inadmisibilității și a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-Direcția Generală Programe Europene Competitivitate.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 304 din 22 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe prevederile art. 488 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea în totalitate a acțiunii.
În cadrul cererii de recurs recurenta-reclamantă a arătat că nu solicită anularea deciziei finale, aceasta nefiindu-i comunicată până la data de 28.07.2020, ci solicită anularea procesului-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare, apreciind că toate documentele de control emise de pârât sun lovite de nulitate absolută, întrucât acesta nu a transmis decizia finală în termen legal.
Totodată, recurenta a arătat că și-a îndeplinit parțial indicatorii din cererea de finanțare și că reținerile din procesul-verbal contestat sunt eronate, baza legală aferentă stabilirii corecțiilor financiare fiind aprobată ulterior semnării contractului de finanțare.
Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene-Direcția Generală Programe Europene Competitivitate a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Pe fond, a solicitat respingerea recursului, apreciind că sentința instanței de fond este temeinică și legală.
Procedura de soluționare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 19 octombrie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 15 septembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte urmează să respingă recursul ca nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
În ceea ce privește excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât pentru nemotivarea recursului sau neîncadrarea criticilor formulate în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs, astfel cum a fost motivată, întrunește exigențele formale prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care va respinge această excepție.
Argumente de fapt și de drept relevante
În cauză, reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-Direcția Generală Programe Europene Competitivitate, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare privind proiectul "Consolidarea și îmbunătățirea poziției pe piață a afacerii în domeniul construcțiilor", nr. 13933/21.02.2019.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta a fost invocat doar formal de către recurentă, având în vedere că în speță, criticile formulate de către acesta nu vizează faptul că hotărârea atacată cu recurs nu ar cuprinde motivele pe care aceasta se întemeiază sau că ar cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, astfel că instanța de recurs nu poate analiza hotărârea recurată din această perspectivă.
Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că O.U.G. nr. 66/2011 reglementează, în procedura de constatare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene, o modalitate specifică de întocmire a actelor de control și de atacare a acestora, anterior sesizării instanței de judecată.
Potrivit art. 21 alin. (19) din O.U.G. nr. 66/2011, "Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare."
Conform art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011: "(1) Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătura dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii.
(3) Este îndreptățit la contestație debitorul, personal sau prin reprezentant legal."
Potrivit dispozițiilor art. 46 - 51 din actul normativ menționat, împotriva titlului de creanță se poate formula contestație administrativă în termen de maximum 30 de zile de la comunicare, urmând ca decizia pronunțată în soluționarea contestației să fie atacată de către contestator la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004.
Astfel, conform art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011:
"Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare."
Prin urmare, conform art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, poate forma obiectul acțiunii în contencios administrativ numai decizia pronunțată în soluționarea contestației formulate împotriva titlului de creanță.
Procedura administrativă prealabilă învestirii instanței de contencios administrativ instituie un mijloc de remediere a eventualei nelegalități a titlului de creanță atacat, prin reexaminarea lui de către autoritatea publică emitentă, care, în cazul admiterii contestației, decide anularea acestuia, fapt ce permite contestatorului să-și ocrotească dreptul sau interesul legitim pe cale administrativă, evitând sesizarea instanței de judecată.
Or, astfel cum recurenta-reclamantă a arătat și în cadrul cererii de recurs, obiectul acțiunii sale îl constituie anularea Procesului Verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare privind proiectul "Consolidarea și îmbunătățirea poziției pe piață a afacerii în domeniul construcțiilor" și nu a deciziei de soluționare a contestației administrative formulate împotriva acestuia.
Astfel fiind, întrucât reclamanta a înțeles să atace procesul-verbal arătat și nu decizia pronunțată în soluționarea contestației, astfel cum prevăd în mod expres dispozițiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, soluția primei instanțe, de respingere ca inadmisibilă a acțiunii reclamantei este legală, fiind pronunțată cu corecta aplicare a normelor de drept material aplicabile, instanța de control judiciar împărtășind punctul de vedere al instanței de fond în privința soluției pronunțate.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 304 din 22 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate.
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 304 din 22 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 septembrie 2021.