ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3942/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3942/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 15 septembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data 12 februarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale, Primarul comunei Pietroșița, și Consiliul Local al Comunei Pietroșița a solicitat obligarea pârâților să îndeplinească procedurile de declasare a fostului imobil din patrimoniu "B.", situat în com. Pietroșița, jud. Dâmbovița, identificat în Lista Monumentelor Istorice (LMI) 2010, la poziția 993, având codul DB-II-m-3-20522, în condițiile prevăzute de art. 19, alin. (3), lit. b) și c), coroborate cu art. 12, 13 și urm. din Legea nr. 422/2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice, motivat de dispariția ori constatarea pierderii calității de monument istoric a imobilului și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariu de avocat.
Ulterior, reclamanta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, și a Direcției Județene pentru Cultură Dâmbovița.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 165 din 3 octombrie 2018, Curtea de Apel Ploiești a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale și a respins acțiunea modificată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Culturii și Identității Naționale, Primarul Comunei Pietroșița, Consiliul Local al Comunei Pietroșița și Direcția Județeană pentru Cultură Dâmbovița, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 a formulat recurs reclamanta A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea excepției lipsei calității sale procesuale active și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Direcția Județeană pentru Cultură Dâmbovița și intimatul-pârât Ministerul Culturii și Identității Naționale au formulat fiecare întâmpinare față de recurs, prin care au invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat.
Cererea de renunțare la judecata recursului
Ulterior, prin cererea înregistrată la dosar la data de 6.07.2021, recurenta A. a învederat că renunță la judecata recursului declarat în cauză, în temeiul art. 406 C. proc. civ.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând solicitarea formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei la judecata recursului declarat în cauză, pentru motivele arătate în continuare.
Înalta Curte, sesizată cu soluționarea recursului declarat de reclamantă, a luat act de faptul că la dosarul cauzei a fost depusă de către recurentă o solicitare de renunțare la judecata recursului.
Solicitarea de renunțare la judecata recursului a fost comunicată intimaților, care nu au depus la dosar puncte de vedere față de această cerere.
Potrivit art. 463 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre."
În speță, Înalta Curte constată că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei-reclamante, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate și în raport de dispozițiile art. 463 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 165 din 3 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea reclamantei A. la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 165 din 3 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 septembrie 2021.