ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3711/2021

Ședința publică din data de 17 iunie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 06.11.2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Caraș Severin și Ministerul Finanțelor Publice, -anularea Deciziei nr. 123/RU din 19.09.2018 emise de Președintele Curții de Apel Timișoara, -obligarea acestuia la emiterea unei noi decizii prin care să le stabilească drepturile salariale prin aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, respectiv prin stabilirea procentului de 30 pe angajator și nu pe angajat și prin acordarea nivelului maxim al sporurilor (45%), -obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin neaplicarea sporurilor și la acordarea sumelor cuvenite în urma recalculării corecte, raportat la VRS 463,5 RON, sumă actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală, -obligarea pârâtului Ministerul Justiției să pună la dispoziția Curții de Apel Timișoara sumele necesare, -obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plății sumelor cuvenite și -obligarea pârâților 1, 2 și 3 să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

Prin sentința nr. 1380 din 10 aprilie 2019, Curtea de Apel București a admis excepția inadmisibilității ridicată din oficiu și a respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanții A., B. și alții au formulat recurs solicitând casarea hotărârii și, rejudecând, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Au arătat recurenții-reclamanți că, într-adevăr, în prima parte a petitului acțiunii au făcut vorbire despre anularea Deciziei nr. 123/RU/19.09.2019, dar, având în vedere petitul acțiunii, este evident că au fost nemulțumiți de modul de stabilire a drepturilor salariale, astfel cum această nemulțumire a fost finalizată prin Hotărârea nr. 14/18.10.2018 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Timișoara, petitul putând fi extins și cu privire la această hotărâre.

Au arătat că au primit doar extrasul din Hotărârea nr. 14/18.10.2018 și au respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 din Anexa V din Legea nr. 153/2017 față de această hotărâre, și nu față de comunicarea Deciziei nr. 123/RU/19.09.2019, astfel că s-au îndreptat corect cu cererea la instanță, fiind vorba de efectele Hotărârii nr. 14/18.10.2018.

Au mai apreciat că instanța avea posibilitatea de a rezolva pe fond celelalte capete ale acțiunii și că sunt discriminați față de alți colegi din sistem.

3.1. Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

3.2. Intimata-pârâtă Curtea de Apel Timișoara a depus întâmpinare, prin care a solicitat anularea recursului, ca nemotivat, în condițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

4.1. Preliminar, în ceea ce privește excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimata-pârâtă Curtea de Apel Timișoara prin întâmpinare, Înalta Curte o apreciază a fi neîntemeiată, constatând că, din punct de vedere formal, deși nu au indicat în mod expres, susținerile recurenților expuse în cuprinsul cererii de recurs se pot circumscrie dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., când instanța ar fi încălcat sau aplicat greșit normele de drept material.

4.2. Însă, Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, neputându-se reține incidența motivului de casare menționat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit art. 7 din Anexa V din Legea nr. 153/2017, împotriva hotărârilor prin care s-au stabilit drepturile salariale, personalul salarizat poate face contestație la organele de conducere, în speță la Colegiul de Conducere al Curții de Apel Timișoara, iar împotriva hotărârilor organelor de conducere se poate face plângere la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Textul legal instituie o procedură administrativă prealabilă obligatoriu de parcurs înaintea sesizării instanței de judecată, concretizată prin obligația reclamanților de a formula, anterior sesizării Curții, contestație împotriva Deciziei nr. 123/RU/19.09.2018 a Președintelui Curții de Apel Timișoara adresată Colegiului de Conducere al Curții de Apel Timișoara.

Prin urmare, actul administrativ atacat în instanță nu este actul inițial prin care s-au stabilit drepturile salariale ale recurenților-reclamanți, ci hotărârea prin care se soluționează contestația administrativă.

Potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, ceea ce reprezintă manifestarea, în concret, a principiului disponibilității, deoarece partea are posibilitatea de a aprecia ce solicită instanței de judecată și de asemenea care sunt limitele învestirii instanței de judecată.

Obiectul procesului este determinat de pretențiile exprimate prin cererea de chemare în judecată sau este dat de situația juridică a cărei a cărei rezolvare în justiție, se urmărește, așa cum rezultă din dispozițiile art. 29 C. proc. civ., care definește acțiunea civilă. Cu alte cuvinte, instanța nu poate depăși limitele acțiunii fixate de reclamant, pentru că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

Reține Înalta Curte că instanța nu este legată de sensul literal al termenilor folosiți de reclamant, însă rolul activ al instanței nu poate fi exercitat astfel încât să creeze un dezechilibru între părți în folosirea drepturilor procedurale.

Astfel, judecătorul nu se poate substitui părților în stabilirea obiectului acțiunii, ci este ținut a se pronunța și a analiza asupra obiectului cererii astfel cum a fost formulat.

Deci, instanța de fond a reținut în mod temeinic și legal că reclamanții nu au înțeles să atace hotărârea colegiului de conducere, ci doar decizia prin care le-au fost stabilite drepturile salariale.

De altfel, recurenții-reclamanți au și recunoscut că au făcut vorbire doar despre Decizia nr. 123/RU/19.09.2018, fără a solicita și anularea deciziei emise de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Timișoara prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva deciziei.

Referitor la alegațiile recurenților-reclamanți, în sensul că instanța ar fi lăsat nesoluționate celelalte capete de cerere, Înalta Curte reține că petitul principal al acțiunii l-a constituit anularea deciziei menționate, nr. 123/RU/19.09.2018 emise de Președintele Curții de Apel Timișoara, prin care le-au fost stabilite drepturile salariale. Celelalte capete de cerere, privind, în esență, emiterea unei noi decizii de stabilire a drepturilor salariale și repararea prejudiciului, sunt, în mod evident, petite accesorii față de capătul principal, a căror soluționare depindea de legalitatea/nelegalitatea deciziei de salarizare.

4.3. Soluția instanței de recurs

Față de aceste argumente, Înalta Curte apreciază că dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită instanța de fond reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente astfel că, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge excepția nulității recursului și va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă Curtea de Apel Timișoara.

Respinge recursul formulat de A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. împotriva sentinței nr. 1380 din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 iunie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.