ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2041/2022

Ședința publică din data de 27 octombrie 2022

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 28 iulie 2022, sub nr. x/2022, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorilor B. și C., la cererea creditoarei D., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6137 din 23 mai 2022 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2022.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 666 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 1/2016.

Prin sentința civilă nr. 10101 din 25 august 2022, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 2 București a reținut că dispozițiile art. 651 C. proc. civ., care reglementează competența teritorială pentru soluționarea cererii de încuviințare a executării silite, sunt norme imperative.

Apreciind că debitorii aveau, la momentul sesizării executorului judecătoresc, domiciliul în municipiul Brașov, potrivit informațiilor obținute de la Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, aspect constatat a fi relevat și de sentința civilă nr. 6137 din 23 mai 2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, reprezentând titlul executoriu, instanța a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Prin încheierea din camera de consiliu din 9 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Brașov a reținut că debitorii au domiciliul în fapt în București, aspect constatat a fi relevat și de titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6137 din 23 mai 2022 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București.

Judecătoria Brașov a făcut referire la noțiunea "domiciliu", în modalitatea interpretată de Înalta Curte de Casație și Justiție în jurisprudența sa, care a statuat că aceasta se raportează la locuința unde se găsește în fapt persoana și că nu corespunde elementelor ce interesează evidența populației, prin raportare la mențiunile din cartea de identitate, care au numai un caracter de evidență potrivit art. 91 C. civ., scopul dispozițiilor art. 87 din cod fiind ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență principiilor dreptului la apărare și la un proces echitabil.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că Judecătoriei Sectorului 2 București îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispozițiilor legale și argumente:

Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În ceea ce privește persoana fizică, domiciliul reprezintă un atribut de identificare al acesteia, iar noțiunea "domiciliu" este definită prin art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziții prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală."

Dacă titularul și-a declarat domiciliul sau reședința, dovada acestora se face, ca regulă, pe baza mențiunilor din cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) C. civ.. Sancțiunea pentru neactualizarea sau nedeclararea datelor reale în cartea de identitate este menționată la alin. (2) al acestui articol, care prevede că, în lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane.

Cu toate acestea inopozabilitatea față de terți a domiciliului real, potrivit art. 91 alin. (3) C. civ., nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Raportat la acest din urmă text normativ, în doctrina și în practica judiciară, s-a arătat constant că "noțiunea de domiciliu trebuie luată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuiește efectiv".

Având în vedere că legiuitorul a prevăzut că domiciliul este reglementat în vederea exercitării drepturilor și libertăților civile ale persoanei fizice, scopul acestei interpretări constă nu numai în încunoștințarea părții despre existența litigiului, ci și în facilitarea prezentării acesteia în fața instanței pentru a-și formula apărările și a exercita căile de atac prevăzute de lege.

În cauză, cererea care a generat apariția conflictului negativ de competență are ca obiect încuviințarea executării silite a debitorilor B. și C., formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., la solicitarea creditoarei D..

În cuprinsul cererii cu soluționarea căreia organul de executare a învestit Judecătoria Sectorului 2 București, acesta a arătat că debitorii domiciliază în municipiul București.

Aceeași adresă a debitorilor a fost indicată și de creditoare în cererea de executare silită înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc A. la 27 iulie 2022, sub nr. x/2022.

Din examinarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, potrivit verificărilor efectuate de Judecătoria Sectorului 2 București la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, ambii debitori figurează cu domiciliul activ în municipiul Brașov, jud. Brașov.

Însă, potrivit consemnărilor din cuprinsul sentinței civile nr. 6137 din 23 mai 2022 pronunțate de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr. x/2022, care constituie titlul în baza căruia se va efectua executarea silită, debitorii sunt proprietarii apartamentului nr. x, situat în București, Bd. x, iar creanța ce urmează a se realiza în această procedură rezultă din neachitarea la timp a contribuțiilor datorate creditoarei, în calitate de proprietari ai imobilului menționat.

Având în vedere că, la data sesizării organului de executare, debitorii domiciliau în fapt în municipiul București, Înalta Curte reține că Judecătoria Sectorului 2 București este instanța de executare competentă să judece cauza, în sensul dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2022.