ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1981/2022

Fondul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 7 decembrie 2007 pe rolul Tribunalului Arad sub dosar nr. x/2007, reclamantul A., în contradictoriu cu Primăria Municipiului Arad, Statul Român prin Ministerului Finanțelor Publice, S.C. B. S.A. Arad, S.C. C. S.R.L. Arad și S.C. D. S.A. a solicitat să constate că bunurile imobile nominalizate în cuprinsul cererii introductive au fost preluate de către stat în mod abuziv și fără titlu legal de la părintele patern al acestuia și obligarea pârâților la retrocedarea în natură a imobilelor, libere de orice sarcini. În subsidiar, a solicitat ca pârâții să fie obligați la măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute de art. 29 din Legea nr. 10/2001, în compensare cu alte terenuri și construcții ori acordarea de despăgubiri în condițiile reglementate pentru cazuri de expropriere și constatarea nulității absolute a actelor juridice de înstrăinare succesivă a bunurilor imobiliare de la stat la S.C. B. S.A., la S.C. C. S.R.L., la S.C. D. S.A..

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Arad: Prin sentința civilă nr. 36 din 27 ianuarie 2011, Tribunalul Arad a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în privința capetelor de cerere având ca obiect obținerea de măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 pentru imobilele cu nr. top. xb.l/l, respectiv cu nr. top. xb.2.a transcrise din CF nr. x Arad în CF nr. x Arad (convertită în format electronic în CF nr. x Arad) și revendicarea acestor imobile. A admis excepția decăderii reclamantului din dreptul de a solicita măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 pentru imobilele sus-menționate. A respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad în soluționarea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de privatizare a S.C. B. S.A. Arad. A admis excepția prescripției dreptului la acțiune în constatarea nulității absolute a contractelor de privatizare a S.C. B. S.A. Arad (contract de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. x/16.06.1999, act adițional din 7 martie 2000), precum și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/2000 încheiat între S.C. B. S.A. și S.C. C. S.R.L. Arad. A luat act de renunțarea la judecată a reclamantului față de pârâta Primăria Municipiului Arad. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Municipiului Arad, Municipiul Arad prin Primar și A.V.A.S. București. A admis în parte acțiunea formulată, modificată și precizată de reclamant. A constatat preluarea abuzivă cu titlu valabil a imobilelor înscrise în CF x cu nr. top. xa.l.l.l.2, respectiv cu nr. top. xa.2.2.b.2 și transcrise în CF nr. x Arad (convertită în format electronic în CF nr. x Arad). A constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2006 încheiat între pârâții S.C. C. S.R.L. Arad și S.C. D. S.A. Arad. A anulat decizia nr. 106 din 31.10.2007 emisă de pârâta S.C. D. S.A. Arad în soluționarea notificării formulate de reclamant. A constatat că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii pentru imobilele înscrise în CF x Arad cu nr. top. xa.l.l.l.2 și în CF nr. x Arad cu top. xa.2.2.b.2 în condițiile titlului VII și a obligat pe pârâta A.V.A.S. București să formuleze o propunere în acest sens. A respins restul pretențiilor reclamantului și a obligat reclamantul să plătească prin intermediul Biroului Local de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Arad în contul expertului tehnic judiciar E. suma de 400 RON reprezentând diferența de onorariu expert.

Cererea de lămurire - dosar nr. x/2020: Prin cererea înregistrată la 11 august 2020 pe rolul Tribunalului Arad, petentul A. a solicitat lămurirea înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței civile nr. 36 din 27 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul civil nr. x/2007, în sensul de a se statua că alin. (8) și alin. (11) al dispozitivului sentinței au înțelesul că preluarea abuzivă și dreptul la măsuri reparatorii se referă nu numai la terenul în suprafață de 1813 mp înscris în CF x Arad, identificat sub nr. top. xa.l. 1.1.2, ci și la construcțiile supraedificate pe terenul sus menționat enumerate expres în cartea funciară.

Hotărârea pronunțată cu privire la lămurirea înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței: Prin încheierea din 19 aprilie 2021 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2020, s-a respins excepția autorității de lucru judecat. S-a respins cererea de lămurire a înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței civile nr. 36 din 27 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2011, formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului Arad, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad, C. S.R.L., D. S.A., Primarul Municipiului Arad, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și B. S.A. prin Lichidator CII F..

Hotărârea pronunțată în apel: Prin decizia civilă nr. 338 din 15 decembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a fost admis apelul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii civile din 19 aprilie 2021 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2020. A fost desființată încheierea apelată și a fost trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului Arad. A fost respinsă cererea de aderare la apel formulată de intimații Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad.

Calea de atac formulată: Împotriva deciziei civile nr. 338 din 15 decembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, pârâții Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad și pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului au declarat recurs. De asemenea, reclamantul A. a formulat, odată cu întâmpinarea, recurs incident. Recursul declarat de pârâții Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad: Într-o primă critică, au arătat că în mod nelegal instanța de apel a respins apelul incident, respingând excepția tardivității cererii formulate de către reclamantul A. de lămurire a înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței civile nr. 36 din ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Arad. În aprecierea pârâților, păstrarea soluției de respingere a excepției este rezultatul neaplicării prevederilor art. 281 1 C. proc. civ. de la 1865, prin raportare la prevederile art. 399 alin. (1), art. 400 alin. (2) și art. 401 vechiul C. proc. civ. În considerentele deciziei atacate, instanța de apel, în mod netemeinic și cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, a reținut că prima instanță a respins excepția tardivității, cât timp dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. de la 1865 nu cuprind niciun termen de decădere în interiorul căruia poate fi formulată o cerere de lămurire a dispozitivului. De asemenea, în analizarea excepției tardivității invocate prin întâmpinare și reiterate prin cererea de aderare la apel, Curtea de Apel Timișoara, în acord cu cele reținute de prima instanță, a arătat că dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. nu prevăd un termen imperativ în care părțile pot formula cerere de lămurire a dispozitivului, situație în care nu se poate discuta de tardivitatea declanșării acestei proceduri. Deși, dispozițiile legale anterior menționate nu stabilesc un termen de formulare a unui astfel de demers judiciar, apreciază că termenul în care poate fi demarată cererea de lămurire rezultă din prevederile art. 399 C. proc. civ., care la alin. (2) stabilește că "de asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 1 , se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege. ", text legal din coroborarea căruia rezultă că cererea de lămurire se poate promova până în momentul executării titlului. Cât timp petentul a formulat o cerere în temeiul art. 281 1 C. proc. civ. după aproape cinci ani de la punerea în executare a sentinței civile nr. 36 din 27 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2007, cele reținute de către instanța de apel în cuprinsul deciziei recurate încalcă prevederile art. 281 1 C. proc. civ., prin raportare la prevederile art. 399 alin. (1), art. 400 alin. (2) și art. 401 vechiul C. proc. civ., recurenții-pârâți apreciind că este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. O a doua critică vizează aspectele reținute de instanța de apel în motivarea soluției de admitere a apelului cu referire la excepția puterii de lucru judecat, recurenții-pârâți precizând că instanța a făcut o aplicare greșită a prevederilor art. 1201 C. civ. vechi și a dispozițiilor art. 166 C. proc. civ. Nu se poate aprecia ca fiind eronată motivarea primei instanțe, cât timp prin demersul judiciar petentul a solicitat instanței să statueze că alin. (8) și alin. (11) al dispozitivului sentinței au înțelesul că preluarea abuzivă și dreptul la măsuri reparatorii se referă nu numai la terenul în suprafață de 1813 mp înscris în CF x Arad - identificat sub nr. top. xa.l. 1.1.2, ci și la construcțiile supraedificate pe acest teren. Acest aspect a fost avut în vedere de către reclamant prin apărările formulate în cadrul contestației la executare din dosarul nr. x/2016, chestiune asupra căreia Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că, din analizarea considerentelor și dispozitivului sentinței civile nr. 36 din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Arad, rezultă că prin decizia nr. 21/2015 a A.A.A.S. a fost îndeplinită obligația stabilită prin titlu, stabilind totodată că susținerile ce privesc acordarea de măsuri reparatorii pentru construcțiile demolate care au existat pe terenul identificat prin CF. x Arad, cu nr. top. xa. 1.1.1.2, sunt neîntemeiate cât timp dispozitivul sentinței civile nr. 36 din 27 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2007 nu cuprinde asemenea mențiuni. Cele solicitate de petent sunt asemănătoare cu motivele expuse în cadrul dosarului nr. x/2016, astfel încât cele statuate de Judecătoria Sectorului 1 București prin sentința civilă nr. 6977/26.09.2017 în dosarul nr. x/2016 se impun cu putere de lucru judecat în prezenta cauză, Tribunalul Arad reținând în mod corect efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Recursul declarat de pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., partea formulând următoarele critici: Instanța de fond, în mod corect și legal, a reținut că "prin cererea de lămurire, reclamantul tinde sa contrazică statuările definitive cuprinse în hotărârile analizate și care au intrat astfel în putere de lucru judecat, solicitând ca pe calea lămuririi dispozitivului sentinței civile nr. 36 din data de 27.01.2011 sa se constate ca propunerea de acordare a despăgubirilor vizează și imobilele construcții care au existat pe terenul înscris în CF nr. x Arad, iar nu doar terenurile menționate în dispoziția nr. x/2015 a AVAS București (… ) Or, efectul pozitiv ai lucrului judecat împiedică contrazicerea hotărârii judecătorești definitive pronunțate de Judecătoria Sectorului nr. 6 București în dosarul nr. x/2016', instanța de executare statuând ca prin emiterea deciziei nr. 2/2015 AVAS București a îndeplinit integral obligațiile stabilite în sarcina sa prin titlul executoriu reprezentat de sentința civila nr. 6/27.01.2011, iar eventualele nemulțumiri vis-a vis de întinderea despăgubirilor puteau fi valorificate printr-o cale speciala de atac prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, respectiv art. 35 ai. 1 din Legea nr. 165/2013". Instanța de fond, în mod corect, a reținut că soluția trebuie să țină cont de dezlegarea deja dată asupra problemei de drept dedusă judecății, dând eficiență prezumției de lucru judecat, dat fiind că a mai fost odată dezlegată chestiunea litigioasă prin efectul excepției puterii de lucru judecat al sentinței civile nr. 6977 din 26 septembrie 2017. Susținerile reclamantului formulate prin cererea de lămurire sunt neîntemeiate și abuzive deoarece s-a stabilit cu putere de lucru judecat atât în dispozitivul sentinței civile nr. 36 din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Arad - titlul executoriu, cât și în faza de executare silită a acestuia - prin sentința civilă nr. 6977 din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Sector 1 București, că în ceea ce privește acordarea de masuri reparatorii pentru construcțiile demolate care au existat la data naționalizării pe primul teren, identificat prin CF x Arad cu nr. top xa .1.1.1. solicitările sunt neîntemeiate deoarece acesta nu cuprinde o asemenea obligație stabilita în sarcina AAAS. Deoarece sentința civilă nr. 36 din 27 ianuarie 2011 - titlul executoriu al reclamantului - a fost pusă în executare, este incident principiul puterii de lucru judecat în condițiile art. 431 C. proc. civ., față de efectele juridice ale sentinței civile nr. 6977 din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Sector 1 București, rămasa definitivă prin decizia civilă nr. 2697 din 27 iulie 2018 a Tribunalului București, pronunțată în dosarul nr. x/2016. Prin recursul incident formulat, reclamantul A. a arătat că decizia recurată este parțial nelegală, apreciind că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei și a Primarului Arad, respectiv a Direcției Finanțelor Publice Arad, S.C. B. S.A., S.C. C. și C. S.R.L. și S.C. D. S.A. și asupra excepției subsidiare a lipsei unui interes legitim de a sta ca părți în cauză. În acest sens, reiterează considerentul susținut în fața instanțelor de fond - existența unui raport procesual de drept execuțional restrâns la creditorul și debitorul obligației cuprinse în dispozitivul sentinței nr. 36/2011. Entitățile a căror calitate procesuală o contestă nu au nicio legătură și niciun interes cu punerea în executare a titlului executoriu cu privire la care se solicită lămuriri.

Apărările formulate în cauză: Intimata-pârâtă D. S.A. a depus întâmpinare, în termen legal, comunicată, solicitând să se constate nulitatea recursului formulat de reclamantul A.. În ceea ce privește recursul declarat de pârâții Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad, a formulat concluzii de admitere a căii de atac. Recurenta-pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a depus întâmpinare la recursul incident, în termen legal, comunicată, invocând excepția inadmisibilității și excepția tardivității recursului incident. În subsidiar, a solicitat respingerea excepțiilor invocate de recurentul-reclamant prin întâmpinarea depusă la dosar și respingerea recursului incident ca nefondat. Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare și recurs incident, comunicate, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei de interes a pârâților Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad. Recurenții-pârâți Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad au transmis întâmpinare la recursul incident, solicitând respingerea căii de atac și respingerea excepțiilor invocate. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Instanța urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză. În ceea ce privește excepția inadmisibilității recursului incident, invocată de recurenta-pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, se constată că argumentul prezentat de parte face referire la faptul că în C. proc. civ. de la 1865 nu se prevedea posibilitatea exercitării recursului incident. Contrar acestei susțineri, art. 293 din C. proc. civ. de la 1865, aplicabil recursului prin raportare la art. 316 din același Cod, prevede că "intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe. Cererea se poate face până la prima zi de înfățișare." Chiar dacă folosește termenul de "aderare" a intimatului la apelul făcut de partea potrivnică, textul legal are în vedere aceeași formă - aceea a apelului incident, definit ca fiind apelul pe care îl formulează intimatul din apelul principal împotriva părții cu interese contrare, respectiv apelantul din apelul principal. Faptul că art. 293 din C. proc. civ. de la 1865 folosea noțiunea de "aderare la apel", în loc de "apel incident" - astfel cum se prevede în denumirea marginală a art. 472 din noul C. proc. civ. în accentuarea caracterului accesoriu, nu poate atrage inadmisibilitatea căii de atac, astfel cum se susține. Pentru considerentele prezentate, excepția inadmisibilității recursului incident, invocată de recurenta-pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, urmează a fi respinsă. Excepția tardivității recursului incident, invocată de intimata-pârâtă D. S.A. și de recurenta-pârâtă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, va fi de asemenea respinsă, având în vedere că dispozițiile art. 293 din C. proc. civ. de la 1865, anterior redate, raportate la aceleași prevederi ale art. 316 din Cod, permit declararea recursului incident până la prima zi de înfățișare. Or, acest moment procesual a fost respectat, recursul incident fiind depus la 16 iunie 2022, primul termen de judecată stabilit în cauză. Referitor la excepția nulității pentru nemotivarea în termenul legal, invocată de intimata-pârâtă D. S.A., se reține că, astfel cum anterior s-a arătat, momentul limită până la care poate fi depus recursul incident este prima zi de înfățișare. Data comunicării hotărârii are relevanță ca moment de început al curgerii termenului de motivare a căii de atac în ipoteza în care ambele părți declară apel/recurs principal. De altfel, art. 293 alin. (2) teza a doua C. proc. civ. stabilește că "dacă aderarea s-a făcut înăuntrul termenului de apel, ea se consideră apel principal." Cum recursul incident a fost depus și motivat în termenul legal, respectiv până la prima zi de înfățișare, excepția nulității urmează a fi respinsă. Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele: Criticile deduse analizei prin recursul declarat de pârâții Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad sunt nefondate. În ceea ce privește motivul de recurs ce vizează soluția de respingere a excepției tardivității invocată de pârâți prin întâmpinare și reiterată prin cererea de aderare la apel, se reține că acesta poate fi analizat din perspectiva dispozițiilor art. 309 pct. 5 C. proc. civ., recurenții invocând încălcarea art. 281 1 C. proc. civ. de la 1865. Astfel cum au arătat instanțele de fond, nu se poate reține tardivitatea depunerii cererii dat fiind că dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. nu prevăd un termen de decădere în interiorul căruia să poată fi formulată cererea de lămurire a dispozitivului, lămurirea putând fi dispusă oricând, la cererea oricăreia dintre părți. Faptul că, față de prevederile art. 399 C. proc. civ., lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii poate fi promovată numai până la data executării titlului, este o chestiune ce privește fondul litigiului. Cu ocazia rejudecării în primă instanță a cererii de lămurire, se va ține cont de apărările formulate în acest sens, declanșarea în sine a procedurii prevăzute de art. 281 1 C. proc. civ. nefiind supusă vreunui termen, astfel cum în mod neîntemeiat susțin recurenții. Cea de-a doua critică, subsumată motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este comună atât recursului declarat de pârâții Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad, cât și recursului formulat de pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și vizează modul de soluționare a excepției puterii de lucru judecat. Cu privire la acest aspect, instanța de apel a arătat că, prin considerentele sentinței civile nr. 6977 din 26 septembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - reținute cu prezumția de putere de lucru judecat de către prima instanță, nu s-a analizat dispozitivul titlului executoriu din perspectiva lămuririi acestuia, conform procedurii reglementate de art. 281 1 C. proc. civ., ci doar din punctul de vedere al conținutului acestuia - instanța de executare a apreciat că decizia emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului corespunde dispozitivului titlului executoriu. Dimpotrivă, prin această hotărâre Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că pentru lămurirea dispozitivului titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 36 din 27 ianuarie 2011 pronunțată de Judecătoria Arad reclamantul avea la dispoziție procedura reglementată de art. 281 1 C. proc. civ., instanța neputându-le analiza în procedura contestației la executare. Apare astfel ca fiind greșit reținută puterea de lucru judecat a sentinței nr. 6977 din 26 septembrie 2017, câtă vreme prin ea s-a statuat că nu se analizează cererea de lămurire. Având în vedere că prin sentința civilă nr. 6977 din 26 septembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București nu s-a analizat dispozitivul titlului executoriu din perspectiva procedurii prevăzute de art. 281 1 C. proc. civ., în mod legal a reținut instanța de apel că în procedura ce are ca obiect lămurirea nu poate fi opusă puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 6977 din 26 septembrie 2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București. Aspectele prezentate în ambele cereri de recurs, ce vizează faptul că susținerile reclamantului formulate prin cererea de lămurire sunt neîntemeiate și abuzive deoarece s-a stabilit cu putere de lucru judecat (atât în dispozitivul sentinței civile nr. 36 din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Arad - titlul executoriu, cât și în faza de executare silită a acestuia - prin sentința civilă nr. 6977 din 26 septembrie 2017 a Judecătoriei Sector 1 București) că, în ceea ce privește acordarea de masuri reparatorii pentru construcțiile demolate care au existat la data naționalizării, solicitările sunt neîntemeiate, vor fi avute în vedere la analiza pe fond a cererii de lămurire, cu ocazia rejudecării. Recursul incident formulat de reclamantul A. vizează un singur aspect prezentat sumar - faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei și a Primarului Arad, respectiv a Direcției Finanțelor Publice Arad, S.C. B. S.A., S.C. C. și C. S.R.L. și S.C. D. S.A. și asupra excepției lipsei unui interes legitim de a sta ca părți în cauză. Contrar susținerilor părții, instanța a stabilit în mod legal cadrul procesual și implicit interesul legitim, reținând în cuprinsul considerentelor hotărârii recurate că pentru soluționarea cererii de lămurire a dispozitivului se impune citarea tuturor părților implicate în proces, având în vedere prevederile art. 281 1 alin. (2) C. proc. civ. ce dispun că "instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților." Argumentele recurentului-reclamant privind existența unui raport procesual de drept execuțional restrâns la creditorul și debitorul obligației cuprinse în dispozitivul sentinței nr. 36/2011, nu au relevanță în procedura de soluționare a cererii de lămurire a dispozitivului hotărârii, ci țin de etapa executării titlului executoriu reprezentat de hotărârea cu privire la care se solicită lămuriri. Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea deciziei recurate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursurile, ca nefondate.