ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1868/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1868/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la 09.09.2021 pe rolul Judecătoriei Zimnicea, reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România a formulat acțiune în regres pentru rambursarea sumei de 45.358.37 RON, compusă din:
- 40.856,36 RON, despăgubiri achitate pentru prejudiciile rezultate în urma accidentului de circulație;
- 3.859,41 RON reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care F P V.S. aefectuat plata despăgubirilor și până la data introducerii acțiunii;
- 303,45 RON, contravaloarea prestației (constatare avani) societății A. S.R.L. în dosarul F P.V.S. x/2019;
- 339,15 RON, contravaloarea prestației societății S.C. B. S.R.L. în dosarul F.P.V.S. 691/2019;
Prin sentința civilă nr. 139 din 24 martie 2022, Judecătoria Zimnicea, secția mixtă fond, a declinat competența în favoarea Judecătoriei Arad.
În motivare, a reținut incidența art. 107 C. proc. civ., care prevede că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul.
Totodată, a reținut competență teritorială alternativă, conform pct. 9 al art. 113 din același cod, respectiv instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.
Constatând că Judecătoria Arad este instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, a dispus declinarea în favoarea acesteia.
Învestită prin declinare, Judecătoria Arad, secția Civilă a pronunțat sentința civilă nr. 3564 din 28 iunie 2022, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Arad, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Zimnicea, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
În motivare, a reținut incidența art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv că necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de pârât, prin întâmpinare sau cel mai târziu la primul termen.
Instanța a constatat că, raportat la obiectul acțiunii formulate, respectiv pretenții întemeiate pe răspundere civilă delictuală, competența teritorială privind soluționarea litigiului este una alternativă, fiind incidente dispozițiile art. 107 și 113 pct. 9 C. proc. civ., norme în temeiul cărora putea să fie sesizată fie instanța de la domiciliul pârâtului, respectiv Judecătoria Lipova, fie instanța în a cărei circumscripție s-ar fi produs fapta, respectiv Judecătoria Arad.
Întrucât reclamantul a introdus cererea la Judecătoria Zimnicea, reținând dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora doar pârâtul ar fi putut invoca, prin întâmpinare, excepția de necompetență teritorială, precum și că în cauză nu s-a depus întâmpinare, Judecătoria Zimnicea, a devenit competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată.
A invocat și practică judiciară, făcând referire la decizia nr. 2224/2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.
II. Considerentele Înaltei Curți
Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată pendinte îl reprezintă acțiunea în regres formulată de reclamant pentru despăgubiri, reprezentând prejudiciile rezultate în urma accidentului de circulație, fiind întemeiată în drept pe art. 1349, art. 1357, art. 1359, art. 1381 și art. 1385 C. civ.
Înalta Curte reține că, pentru cererea de chemare în judecată care a generat dezînvestirile reciproce ale instanțelor, nu a fost instituită o competență teritorială exclusivă, ci una de ordine privată.
Astfel, necompetența este de ordine publică în situațiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competența generală a instanțelor judecătorești, competența materială și competența teritorială exclusivă, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura. În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) prevede că necompetența este de ordine privată.
Potrivit dispozițiilor art. 130 C. proc. civ., excepția necompetenței se invocă în mod diferit, în funcție de forma necompetenței, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.
În cauză, devin incidente prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe".
Or, în speța de față, acțiunea a fost înregistrată la Judecătoria Zimnicea la 9 septembrie 2021, iar pârâtul nu a depus întâmpinare, excepția necompetenței teritoriale fiind invocată de instanță, din oficiu, la primul termen de judecată acordat din 24 martie 2022.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere că reclamantul a înregistrat cererea de chemare în judecată la Judecătoria Zimnicea, în fața căreia pârâtul nu a invocat excepția necompetenței teritoriale, regulatorul de competență va fi pronunțat în favoarea acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.