ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.10.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1817/2022

HOTĂRÂRE
06.10.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1817/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 6 octombrie 2022

Deliberând, asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 21 martie 2022 pe rolul Judecătoriei Gurahonț, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 553,4 RON cu titlul de debit restant și 50 RON cheltuieli de judecată.

În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 1.026-1.033 C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 414 din 18 mai 2022, Judecătoria Gurahonț a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii civile în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, prima instanță sesizată a făcut aplicarea dispozițiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul sau sediul pârâtul.

Astfel, reținând că domiciliul pârâtei se află în municipiul Cluj, instanța a apreciat că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze cauza.

Prin sentința civilă nr. 10364/CC din 13 septembrie 2022, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii civile în favoarea Judecătoriei Gurahonț. Constatând ivit conflictul negativ de competență, instanța a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța învestită prin declinare a reținut că, sub aspectul normelor de competență aplicabile cererii de valoare redusă, sunt incidente prevederile art. 1.028 raportat la art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, a notat că, raportat la dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Astfel, instanța a arătat că necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât, iar prima instanță învestită nu avea posibilitatea să o invoce din oficiu, față de prevederea legală menționată.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul litigiului cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competență privește cererea de valoare redusă, formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta B..

Înalta Curte constată că Judecătoria Gurahonț și Judecătoria Cluj-Napoca și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, cea de-a doua instanță reținând că judecătoria inițial învestită nu putea invoca din oficiu necompetența teritorială, întrucât este una de ordine privată.

Litigiul de față are ca obiect o cerere de valoare redusă, iar în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cererilor de valoare redusă, art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. face trimitere expresă la dispozițiile de drept comun.

Regula generală în materie de competență teritorială este reglementată de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu dispozițiile art. 130 C. proc. civ., excepția necompetenței se invocă în mod diferit, în funcție de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competență încălcate.

Necompetența este de ordine publică în situațiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competența generală a instanțelor judecătorești, competența materială și competența teritorială exclusivă, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetența este de ordine privată.

Normele de competență reglementate de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., sunt de ordine privată, iar, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetență de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Înalta Curte reține că prin Decizia nr. 31/2019 pronunțată de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ., instanța învestită prin hotărârea de declinare a competenței poate invoca necompetența materială procesuală dacă instanța care și-a declinat competența în favoarea sa nu a invocat excepția de necompetență în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanță se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunțată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ..".

Rezultă că legalitatea declinării competenței nu este sustrasă controlului, o atare situație fiind inacceptabilă din perspectiva cerințelor statului de drept, întrucât instanța competentă să soluționeze conflictul negativ de competență verifică modul în care atât normele de competență propriu-zise, cât și normele referitoare la condițiile și termenele de invocare a excepției de necompetență au fost respectate.

Înalta Curte constată că în litigiul pendinte pârâta nu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Gurahonț în termenul stabilit de art. 130 alin. (3) C. proc. civ., ci instanța a invocat această excepție la termenul de judecată din 18 mai 2022.

Față de dispozițiile legale enunțate, având în vedere caracterul de ordine privată al normelor de competență incidente, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gurahonț.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gurahonț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 octombrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-03-02
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 463/2022
de chemare în judecată se depun la instanța în raza teritorială în care domiciliază pârâtul, iar potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., mai este competentă teritorial instanța de la locul de executare a contractului. Totodată, re
ÎCCJ 2022-11-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2288/2022
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022 Asupra recursului dedus judecății, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 24 iunie 2019 pe r
ÎCCJ 2022-03-03
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 468/2022
acțiunea formulată de reclamantul D.. A obligat-o pe pârâtă să plătească penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, aferente daunelor morale, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, iar reclam
ÎCCJ 2022-06-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1489/2022
.11.2011 între reclamant și defunctul C.. - cu cheltuieli de judecată. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1108, art. 1110 alin. (1) și (2), art. 1114 alin. (1) și (2) și urm. C. civ. Prin sentința civilă nr. 2482 din 04 aprilie 20
ÎCCJ 2022-03-01
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 449/2022
necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în
Sursă