ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1815/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1815/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 6 octombrie 2022
Deliberând, asupra cauzei de față constată următoarele:
I. Obiectul cererii:
Prin cererea înregistrată la 14 iulie 2022 pe rolul Judecătoriei Galați, petentul A. a solicitat instanței încuviințarea executării silite prin urmărire silită mobiliară asupra veniturilor si bunurilor mobile aparținând debitorului B. S.A..
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 666 C. proc. civ.
II. Hotărârea pronunțată de Judecătoria Galați:
Prin hotărârea nr. 1007 din 19 iulie 2022, Judecătoria Galați a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București.
Prima instanță învestită a determinat competența de soluționare a cauzei prin raportare la dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., reținând că în cazul în care debitorul este o persoană juridică, competența teritorială a instanței de executare se va determina prin raportare la sediul acesteia la momentul sesizării organului de executare de către creditor.
Potrivit art. 227 alin. (1) C. civ., sediul persoanei juridice este cel stabilit prin actul de constituire sau statut. Dovada sediului persoanei juridice se face, în raporturile cu terții, cu mențiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidență prevăzute de lege pentru persoana juridică respectivă.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a constatat că sediul debitoarei B. S.A., astfel cum rezultă inclusiv din dispozitivul titlului executoriu, se află în București, Str. x.
III. Hotărârea pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București:
Prin încheierea din 11 august 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Galați și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a trimis cauza instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 651 teza a II-a C. proc. civ. raportat la domiciliul creditorului situat pe raza municipiului Galați.
Totodată, a constatat că nu poate fi reținut faptul că sediul debitorului s-ar afla pe raza sectorului 1 al municipiului București, sediul respectiv fiind cel ales pe parcursul procesului în urma căruia a fost emis titlul executoriu. În fapt, instanța a reținut că entitatea respectivă nu are sediul în România, ci în Luxembourg.
IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul litigiului cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competență privește cererea de încuviințare a executării silite formulată de petentul A., la cererea creditoarei C., împotriva debitorului B. S.A..
Sub aspectul determinării competenței teritoriale în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ.
Dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că "în maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare", iar potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
Textul legal evocat instituie o competență în care prioritatea este acordată succesiv instanței în circumscripția căreia se regăsește sediul/domiciliul debitorului, creditorului și, în ultimul rând, al biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor.
Conflictul negativ de competență a fost determinat de constatarea diferită a sediului debitoarei B. S.A. de către instanțele care și-au declinat reciproc competența de soluționarea a cauzei.
Din analiza actelor dosarului, Înalta Curte reține că sediul debitoarei B. S.A. se află în Luxemburg, astfel că devine incidentă teza a II-a a art. 651 alin. (1) C. proc. civ., situație în care competentă să soluționeze cauza este judecătoria în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul creditorului.
Ca atare, cum sediul debitoarei împotriva căreia urmează a se efectua executarea silită nu se află în România, respectând ordinea instituită de dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei revine instanței în a cărei circumscripție se găsește domiciliul creditoarei C., și anume Judecătoria Galați.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) teza a II-a din același cod, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 octombrie 2022.