ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1748/2022

Ședința publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea de revizuire înregistrată sub nr. x/2022, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2/F/CC/21.09.2021 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

În motivarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 3, 4 și 5 C. proc. civ. s-a arătat, în esență, că sentința civilă atacată, nr. 2/F/CC/2021 a Curții de Apel Cluj, a fost pronunțată în baza unui înscris fals întocmit de procuror care nu atestă niciuna dintre infracțiunile sesizate de revizuent prin plângerea penală depusă de D.I.I.C.O.T. și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov.

De asemenea, s-a susținut că judecătorii au soluționat cauza cu rea-credință și gravă neglijență, ignorând prevederile legale invocate și probele existente la dosar.

Totodată, s-a invocat că după darea hotărârii atacate s-au descoperit înscrisuri noi care n-au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părții, respectiv rezultatele anchetelor de specialitate și dovezile de natură medicală depuse în dosarul nr. x/1.11.2021 și actele de înregistrare a infracțiunilor sesizate de către pârât la secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Prin decizia civilă nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva sentinței civile nr. 2/F/CC/21.09.2021 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Împotriva deciziei civile nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă a declarat recurs revizuentul A..

În dezvoltarea căii de atac, revizuentul a solicitat desființarea deciziei atacate motivat de împrejurarea că a fost pronunțată de un judecător incompatibil, împotriva căruia a formulat cerere de recuzare.

A arătat că cererea de recuzare a fost respinsă, însă nu i-a fost comunicată.

Totodată, recurentul-revizuent a solicitat desemnarea unui judecător imparțial pentru soluționarea obiectivă a cererii de revizuire formulate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 martie 2022 și a fost repartizat aleatoriu completului nr. 3 care a stabilit termen de judecată la data de 05 octombrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului.

La acest termen, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției nulității recursului pentru lipsa semnăturii și asupra excepției inadmisibilității căii de atac.

După închiderea dezbaterilor și ridicarea ședinței de judecată, recurentul-revizuent a trimis la dosarul cauzei, prin poștă electronică, un memoriu prin care a arătat că nu a înțeles să formuleze recurs împotriva deciziei pronunțate de curtea de apel în soluționarea cererii de revizuire, cale de atac care ar fi inadmisibilă, întrucât decizia civilă nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă este o decizie definitivă, ci a formulat o petiție, pe care și-o însușește, prin care și-a expus nemulțumirea cu privire la modul de soluționare a contestației și a judecătorului care a soluționat pricina.

Așadar, prin însușirea făcută la termenul din 05 octombrie 2022, partea a complinit lipsa semnăturii, confirmând că este persoana care a înregistrat cererea ce face obiectul prezentei căi de atac, astfel că Înalta Curte constată ca rămasă fără obiect excepția nulității, invocată de instanță din oficiu.

Având în vedere susținerile formulate de parte prin "petiția" înregistrată pe rolul Înaltei Curți, precum și împrejurarea că instanța supremă este instanță de control judiciar, califică actul intitulat de parte "petiție" ca fiind recurs împotriva sentinței civile nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând cauza, în raport de excepția inadmisibilității căii de atac, a cărei analiză este prioritară, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., și reținând și prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căii de atac presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac reglementate de lege, în afara acestora neputându-se folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (1) din C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților obligația îndeplinirii actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător.

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., pot fi recurate hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Iar, art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului.

În speță, hotărârea atacată cu recurs, respectiv decizia civilă nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă a fost pronunțată în soluționarea cererii de revizuire a sentinței civile nr. 2/F/CC din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Se reține că, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) din C. proc. civ. "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."

În cazul concret dedus judecății, prin cererea inițială, petentul A.. a solicitat acordarea compensațiilor financiare având calitatea de persoană vătămată în dosarul penal constituit la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu nr. x/2020 din 14.12.2020 și cu nr. y/2020 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, dosar înregistrat prin declinare de competență la secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție cu nr. x/2021. Totodată, în temeiul art. 14 alin. (l) lit. a) din Legea 211/2004 a solicitat acordarea de asistentă juridică gratuită pentru procesul penal în calitate de persoană vătămată și victimă a infracțiunilor în dosarul x/2021, îndeplinind condițiile prevăzute de art. 14, alin. (2) conform căruia asistența juridică gratuită se acordă victimelor infracțiunilor săvârșite pe teritoriul țării, petentul fiind cetățean român care locuiește legal în România, procesul penal se desfășoară în România și respectiv de art. 16 alin. (1) sesizând organele de urmărire penală în termen de 60 de zile de la data săvârșirii infracțiunii și având dreptul de a beneficia de asistență juridică gratuită.

Se reține astfel că cererea introductivă a fost formulată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 211/2014 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 211/2014, cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din compensația financiară se soluționează în camera de consiliu, cu citarea victimei, iar potrivit alin. (6) al aceluiași articol, hotărârea poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.

Cum legea specială, care reglementează compensațiile financiare acordate victimelor infracțiunilor săvârșite pe teritoriul țării, nu prevede o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate de curtea de apel, rezultă că această hotărâre este definitivă.

Prin sentința civilă nr. 2/F/CC din 21 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Cluj a respins contestația formulată de contestator împotriva sentinței civile nr. 491 din 15.07.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Cluj.

Potrivit dispozițiilor legale antereferite, sentința civilă nr. 2/F/CC din 21 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, de Curtea de Apel Cluj este o hotărâre definitivă.

Astfel, 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței civile nr. 2/F/CC/21.09.2021 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2021, formulată de către contestatorul A. este o hotărâre definitivă, în lumina dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

Prin urmare, din coroborarea dispozițiilor legale sus-menționate, decizia nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, prin care s-a soluționat cererea de revizuire, ce face obiectul prezentei căi de atac, fiind supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, fiind o hotărâre definitivă, astfel cum, în mod expres, susține și recurentul prin memoriul depus la dosarul cauzei la data de 05 octombrie 2022, prin poștă electronică, după închiderea dezbaterilor și după ridicarea ședinței de judecată.

În consecință, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs formulată de revizuentul A.. împotriva sentinței nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs formulată de revizuentul A.. împotriva sentinței nr. 9/F/CC din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.