ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1726/2022

Ședința publică din data de 04 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, secția civilă, sub nr. x/2021, creditoarea A. S.A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu debitoarea B. S.R.L., să dispună emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma totală de 51.026,60 RON, reprezentând chiria aferentă construcției cu suprafața de 789 mp având destinația cantină, respectiv Corpul 5 din imobilul situat în mun. Pitești, județul Argeș, potrivit facturilor emise în baza Contractului de închiriere nr. x din data de 27.07.2017.

La data de 25 mai 2021, debitoarea B. S.R.L. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională (denumită Note), prin care a solicitat respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată.

Prin intermediul cererii reconvenționale depuse la aceeași dată, debitoarea a relevat împrejurările în care s-au desfășurat raporturile dintre cele două societăți și a solicitat suspendarea plății chiriei aferente perioadei 15.03.2020 - 15.06.2020, obligarea creditoarei la plata despăgubirilor în cuantum de 24.000 euro reprezentând chiria pe care a fost nevoită să o plătească societății C. S.A., despăgubiri morale prin prelungirea contractului de chirie cu 10 ani, îndeplinirea obligațiilor contractuale ale proprietarului, în sensul de a pune la dispoziție imobilul în stare de funcționare pentru activitatea pentru care este autorizat, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 28 mai 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulate de B. S.R.L. și formarea unui dosar având ca obiect pretenții și obligația de a face.

2.1. Prin sentința civilă nr. 5679 din 01 octombrie 2021, Judecătoria Pitești, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., în favoarea Judecătoriei Galați.

Pentru a hotărî astfel, reținând incidența art. 107 C. proc. civ. și obiectul cauzei - pretenții și obligația de a face, Judecătoria Pitești a apreciat că revine instanței de la sediul pârâtei competența teritorială de soluționare a cauzei.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Galați, secția civilă, prin sentința civilă nr. 5134 din 12 iulie 2022, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., prin administrator judiciar D. în favoarea Judecătoriei Pitești; a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Galați și Judecătoria Pitești; a suspendat din oficiu judecata cauzei; a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești nu a fost invocată prin întâmpinare, iar la termenul de judecată din 01 octombrie 2021, pârâtul nu a fost reprezentat în fața instanței pentru a exprima un punct de vedere cu privire la competența teritorială în soluționarea dosarului.

Totodată, a avut în vedere că în urma disjungerii cererii reconvenționale, formulată de către B. S.R.L. în dosarul nr. x/2021, s-a format dosarul nr. x/2021, iar potrivit dispozițiilor art. 123 C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea principală rămâne învestită să soluționeze și cererea reconvențională, chiar și după disjungerea în vederea soluționării separate.

Prin urmare, prima instanță învestită de către reclamant (Judecătoria Pitești) a devenit instanța competentă să soluționeze cauza, fără a avea posiblitatea de a statua, din oficiu, asupra competenței teritoriale invocate, în condițiile în care dreptul de a contesta alegerea instanței competente nu a fost exercitat de către pârât.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, secția civilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea de chemare în judecată, creditoarea A. S.A. a solicitat emiterea unei ordonanțe pentru plata unei sume datorate de către debitoarea B. S.R.L., cu titlu de chirie, în baza unui contract de închiriere având ca obiect corpul 5 din imobilul situat în Pitești, județul Argeș.

Debitoarea, la rândul său, prin cererea reconvențională, a solicitat suspendarea plății chiriei pe o anumită perioadă, obligarea creditoarei la plata unor despăgubiri materiale și morale, precum și la îndeplinirea obligațiilor contractuale, în sensul de a pune la dispoziție imobilul în stare de funcționare pentru activitatea pentru care este autorizat.

Cererea reconvențională constituie, potrivit art. 30 alin. (6) C. proc. civ., o cerere incidentală, fiind formulată în cadrul unui proces în curs de desfășurare, astfel cum rezultă din reglementarea art. 209 alin. (4) C. proc. civ., conform căruia cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată, caracter care atrage aplicabilitatea art. 123 alin. (1) din același act normativ, în sensul că această cerere se judecă de către instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă cererea reconvențională ar fi fost de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești în ipoteza în care ar fi fost promovată pe calea unui proces separat ca cerere principală.

Art. 123 alin. (1) C. proc. civ. nu distinge între diferitele situații de soluționare a cererii reconvenționale în raport cu cererea principală și nici nu este prevăzută în mod expres o normă derogatorie de la această regulă pentru ipoteza disjungerii cererii reconvenționale, așa încât în privința acesteia operează o prorogare legală de competență, după cum s-a stabilit în mod unanim în doctrina și practica judiciară, în temeiul acestui text de lege, instanța sesizată cu cererea de chemare în judecată (principală) este competentă să soluționeze și cererea reconvențională prin care pârâtul își valorifică pretențiile proprii împotriva reclamantului derivând din același raport juridic sau strâns legat de acesta.

Totodată, art. 210 din C. proc. civ. precizează doar că disjungerea cererii reconvenționale de cererea principală nu poate fi dispusă în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă soluționarea ambelor cereri se impune pentru soluționarea unitară a procesului.

Așadar, niciunul dintre cele două texte legale nu duce la concluzia că în cauză funcționează vreo derogare de la aplicarea art. 123 alin. (1) C. proc. civ., care să permită repunerea în discuție a efectelor prorogării de competență asupra cererii reconvenționale.

Ca atare, deși după disjungere cererea reconvențională se judecă separat, aceasta își păstrează caracterul incidental în raport cu cererea principală, dobândit prin formularea sa, în condițiile art. 209 C. proc. civ., neputând fi considerată o cerere introductivă de instanță, în sensul art. 30 alin. (3) din același act normativ, care să permită o reanalizare a competenței în condițiile art. 131 alin. (1) din același act normativ.

Verificarea competenței instanței sesizate de către reclamant, potrivit art. 131 C. proc. civ., poate viza doar cererea principală, nu și cererile accesorii și incidentale, în privința cărora este aplicabil art. 123 alin. (1) din același act normativ.

Necesitatea respectării principiului continuității constituie un alt argument în susținerea acestei concluzii și este menționat în art. 111 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 1375 din 17 decembrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit căruia:

"în caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiași complet pentru respectarea principiului continuității."

Se observă că prezenta cererea reconvențională, astfel cum a fost calificat înscrisul denumit note de ședință de prima instanță, prin care debitoarea B. S.R.L. a formulat pretenții în contradictoriu cu creditoarea A. S.A., a fost disjunsă de cererea principală, prin încheierea de ședință din 28 mai 2021, pronunțată de Judecătoria Pitești, secția civilă, în dosarul nr. x/2021, formându-se un nou dosar, nr. x/2021, a cărui competență de soluționare a fost declinată în favoarea Judecătoriei Galați, secția civilă, în raport de prevederile art. 107 C. proc. civ.

Deși criteriul sediului pârâtului, atributiv de competență, este în principiu corect, textul de lege evocat nu este aplicabil în speță, raportat la caracterul derogatoriu al art. 123 alin. (1) din același act normativ, după cum s-a arătat în cele ce preced.

Mai mult decât atât, în respectiva cauză, instanța sesizată de creditoarea A. S.A. în aplicarea art. 131 alin. (1) C. proc. civ., constatând la primul termen de judecată (28 mai 2021), la care reprezentantul debitoarei a fost prezent și a pus concluzii sub aspectul competenței materiale și teritoriale, că este competentă a soluționa cererea principală, aceasta rămâne învestită să soluționeze și cererea reconvențională, deși acest lucru nu este prevăzut de legiuitor, însă absența unei norme exprese nu semnifică posibilitatea declinării competenței după disjungere, fiind vorba despre același principiu relativ la momentul determinării competenței.

De altfel, acțiunea principală a fost soluționată prin încheierea din 28 mai 2021 pronunțată de Judecătoria Pitești, secția civilă, în dosarul nr. x/2021, în sensul respingerii cererii de emitere a unei ordonanțe de plată, formulată de creditoarea A. S.A., în contradictoriu cu debitoarea B. S.R.L.

Prin urmare, și cererea incidentală, disjunsă în dosarul nr. x/2021, rămâne în competența aceleiași instanței care a soluționat cererea principală, în speță, a Judecătoriei Pitești, secția civilă, raportat la dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., chiar dacă, în contextul în care ar fi fost promovată pe cale principală ar fi putut reveni Judecătoriei Galați, secția civilă, raportat la sediul pârâtei A. S.A. (creditoarea).

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile legale evocate, Înalta Curte constată că Judecătoria Pitești, secția civilă este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea reconvențională dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 octombrie 2022.