ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1697/2022

HOTĂRÂRE

29.09.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1697/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 29 septembrie 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, în data de 04 octombrie 2021, sub nr. x/2021, contestatoarea Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., anularea raportului de expertiză, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, precum și a actelor subsecvente efectuate în cadrul dosarului de executare nr. 120/2021.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 712 și urm. C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1801/2022 din 25 februarie 2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a hotărî astfel, această instanță, având în vedere dispozițiile art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că, la data cererii de sesizare a executorului judecătoresc, Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova avea sediul în Craiova, Bld. Decebal nr. 1, jud. Dolj, aspecte care rezultă în mod clar din certificatul constatator O.N.R.C, depus chiar de către contestatoare, la solicitarea instanței, în vederea dovedirii calității de reprezentant legal, dar și din titlul executoriu.

Astfel, s-a reținut că, la data de 15 martie 2021, Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova nu avea sediul în București, cum eronat a indicat constestatoarea în cuprinsul cererii de executare silită, ci în Craiova, sens în care instanța competentă să judece cauza este Judecătoria Craiova.

Învestită prin declinare, Judecătoria Craiova, secția I civilă, prin sentința nr. 5299 din 21 iunie 2022, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, în contradictoriu cu intimatul A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București; a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

În motivare, această instanță a reținut incidența prevederilor art. 714 alin. (3) și art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ. și a constatat că prin încheierea pronunțată în data de 24 martie 2021, în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorul 1 Bucuresti a admis cererea de încuviințare a executării silite împotriva debitoarei Compania Natională de Căi Ferate CFR S.A. -Sucursala CF Craiova, formulată de BEJ B., la solicitarea creditorului A..

În acest sens, a apreciat că în speță este incidentă și Decizia nr. 20/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, iar, astfel cum a reținut instanța supremă într-o speță similară, competența instanței de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanței de executare cu cereri sau incidente ulterioare, precum contestația la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite și indiferent de schimbarea domiciliului debitorului, după încuviințarea executării silite.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Craiova.

Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie contestația la executare formulată de contestatoarea Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, în contradictoriu cu intimatul A., împotriva executării silite demarate împotriva sa, solicitând anularea raportului de expertiză, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, precum și a actelor subsecvente efectuate în cadrul dosarului de executare nr. 120/2021.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Sectorului 1 București și Judecătoria Craiova și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prima făcând aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., iar Judecătoria Craiova făcând aplicarea principiului unicității instanței de executare și a Deciziei nr. 20/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii .

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. în sensul că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanța de executare soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului și ale dosarului execuțional nr. x/2021 al BEJ B., Judecătoria Sectorului 1 București este cea care a încuviințat executarea împotriva debitorului Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, prin încheierea din data de 24 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunțată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Aplicând pentru identitate de raționament aceste statuări și în speța de față, se reține că în ceea ce privește competența de soluționare a contestației la executare, competența instanței de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanței de executare cu cereri sau incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, precum contestația la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Sectorului 1 București, nefiind incidentă o ipoteză de excepție, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenței în speță, în raport de alte criterii, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviințat executarea silită, și anume Judecătoria Sector 1 București, ca instanță de executare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 București este instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.