ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1681/2022

Ședința publică din data de 29 septembrie 2022

Prin cererea înregistrată la data de 04 ianuarie 2021, la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, contestatorul A. a declarat recurs împotriva încheierii din 16 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Prin decizia civilă nr. 2155 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă s-a anulat recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 16 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Împotriva deciziei civile nr. 2155 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a formulat cerere de revizuire revizuentul A..

Prin cererea formulată, revizuentul nu a indicat motivele revizuirii.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 07 iulie 2022 și a fost repartizat aleatoriu completului nr. 10, care a stabilit termen la data de 29 septembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării cererii.

La data de 21 septembrie 2022, doamnele judecător B. și C., precum și doamna magistrat asistent D. au formulat cerere de abținere de la judecarea cererii de revizuire.

Prin încheierea din 29 septembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost admisă cererea de abținere formulată în cauză.

La termenul din 29 septembrie 2022, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare a căii de atac și rămas în pronunțare pe această excepție.

Analizând cererea de revizuire, în raport de excepția de netimbrare, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

Conform prevederilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererea de revizuire se taxează cu 100 RON, pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

Dispozițiile art. 33 din actul normativ mai sus menționat stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Prin rezoluția de primire din data de 08 iulie 2022, s-a stabilit că revizuentul datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

Prin adresa emisă la data de 16 august 2022, revizuentul a fost citat cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, fiindu-i comunicate atât cuantumul taxei, cât și sancțiunea aplicată în ipoteza în care nu se va conforma dispozițiilor instanței, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare a actelor de procedură, aflat la dosar.

Se constată că revizuentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, sens în care intervine sancțiunea anulării cererii de revizuire.

Ca atare, în raport cu dispozițiile legale menționate anterior, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte va admite excepția de netimbrare, va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și va anula cererea de revizuire, ca netimbrată.

De altfel, Înalta Curte reține și împrejurarea că cererea de revizuire este și inadmisibilă, având în vedere că hotărârea atacată este o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în procedura de filtru,.

Astfel, potrivit art. 457 din C. proc. civ., căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În cauză, prin decizia civilă nr. 2155 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă s-a anulat recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 16 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a contestației în anulare a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care stipulează următoarele:

"în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Din interpretarea textului procedural mai sus menționat reiese că, în completul de filtru, se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din același act normativ, precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Astfel, procedura examinării admisibilității recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.

Înalta Curte reține că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text să nu fie supuse niciunei căi de atac.

Conform principiului legalității, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stipulând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În aplicarea textelor normative mai sus menționate, se constată că, prin excepție de la prevederile art. 503 C. proc. civ., împotriva deciziilor pronunțate în procedura de filtru, cum este și decizia nr. 2155 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.

Având în vedere că excepția de netimbrare a cererii este prioritară, în aplicarea dispozițiilor art. 148 alin. (2) C. proc. civ., pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2155 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2155 din 20 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.