ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1661/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1661/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 29 septembrie 2022
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pogoanele la 18 martie 2022, petenta A., la cererea creditorului B., a solicitat încuviințarea executării silite a debitoarei C. S.A., reprezentată în România de D. S.R.L., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 344 din 4 iunie 2020, pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia civilă nr. 34 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. x/2019.
Hotărârea Judecătoriei Pogoanele
Prin sentința civilă nr. 183 din 24 martie 2022, Judecătoria Pogoanele a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și, în baza art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 129 alin. (2) pct. 3 și la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorul 1 București competența de soluționare a cauzei.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Pogoanele a reținut că, potrivit art. 666 alin. (1) C. proc. civ., în termen de 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării silite de către instanța de executare. Conform art. 651 alin. (1) din același act normativ, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
A constatat că, potrivit cererii de încuviințare a executării silite formulate de executorul judecătoresc, încheierii de deschidere a dosarului execuțional nr. x/2022 și a titlului executoriu, debitorul are sediul în București, motiv pentru care a apreciat că revine Judecătoriei Sectorului 1 București competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 București
Prin sentința civilă nr. 4420 din 19 aprilie 2022, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata pricinii și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc instanța de executare și a constatat că, debitor în cadrul cererii de executare silită formulate de A. și potrivit titlului executoriu a cărui punere în executare silită s-a solicitat, este C. S.A..
A reținut că debitorul este o persoană juridică străină, cu sediul în țara Luxembourg, astfel cum rezultă inclusiv din denumirea entității.
Referitor la D. S.R.L., societate cu sediul în București, instanța a apreciat că este doar reprezentantul din România al debitorului, reprezentare legală care își are temeiul în dispozițiile art. 71 alin. (2) din O.G. nr. 50/2010.
În raport de dispozițiile art. 651 alin. (1) prima teză C. proc. civ., care prevăd ca sediul debitorului, iar nu al reprezentantului debitorului, să fie în România, pentru a atrage competența instanței de la sediul debitorului și luând în considerare că debitorul își sediul în afara țării, respectiv în Luxembourg, a apreciat că devine incidentă teza a doua a normei menționate, care atribuie calitatea de instanță de executare celei de la domiciliul sau, după caz, de la sediul creditorului.
Reținând că, în cauză, creditor este numitul B., care domiciliază în județul Buzău, respectiv în circumscripția Judecătoriei Pogoanele, a considerat că aceasta are calitatea de instanță de executare.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență este reprezentat de cererea formulată de petenta A., prin care a solicitat Judecătoriei Pogoanele încuviințarea executării silite a debitoarei C. S.A., reprezentată în România de D. S.R.L., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 344 din 4 iunie 2020, pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 34 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. x/2019.
Acest demers judiciar a fost inițiat la solicitarea creditorului B., fiind înregistrată pe rolul organului de executare la 17 martie 2022, sub nr. x/2022.
Prin încheierea dată în dosarul de executare nr. 68/2022, A. a admis cererea formulată de creditor împotriva debitoarei C. S.A., pentru recuperarea sumei de 2.889,69 RON, conform titlului executoriu reprezentat de civilă nr. 344 din 4 iunie 2020, pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 34 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr. x/2019, și a cheltuielilor de executare.
Potrivit mențiunilor cuprinse în decizia nr. 34 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Buzău, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, creanța ce urmează a fi executată silit, reprezentând cheltuieli de executare, izvorăște din raportul juridic contractual stabilit inițial între creditorul B. și S.C. E. S.A., urmare încheierii contractului de credit nr. x din 27 decembrie 2017. Creanța inițială, cu privire la care Judecătoria Pogoanele a încuviințat executarea silită prin încheierea nr. 672/2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a fost cesionată de S.C. E. S.A. către F., iar ulterior, aceasta din urmă a cesionat-o către C. S.A..
Conform aspectelor de fapt consemnate în încheierea dată de organul de executare în dosarul de executare nr. 68/2022, debitoarea C. S.A. este o persoană juridică străină, cu sediul social în Luxembourg, fiind reprezentată în România, potrivit listei entităților care își desfășoară activitatea de recuperare creanțe ce figurează în evidența ANPC, de către D. S.R.L., cu sediul în București.
Înalta Curte constată că, în această situație, sunt relevante dispozițiile art. 71 alin. (2) din O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, conform cărora "Cesionarul contractului de credit, respectiv cesionarul creanței, este obligat să aibă sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii și pentru a răspunde contravențional și/sau penal în fața autorităților publice."
Astfel, în ceea ce privește reprezentarea persoanei juridice străine în situația cesionării contractului de credit sau a creanței, obligația derivă din lege, reprezentantului revenindu-i nu numai dreptul de a sta în justiție pentru orice cerere sau acțiune referitoare la administrarea bunurilor celui pe care îl reprezintă, ci și pentru a răspunde în locul acestuia în fața autorităților.
În condițiile existenței unui reprezentant care răspunde, în baza unei norme speciale, derogatorii de la dreptul comun în materie de mandat, în nume propriu pentru obligațiile cesionarului contractului de credit, persoană juridică străină, atât sub aspectul dreptului substanțial, cât și în planul dreptului procesual, atunci instanța de executare competentă să soluționeze cauza urmează a se determina prin raportare la sediul acestuia, față de dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.
Norma menționată prevede că "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
Coroborând prima ipoteză a dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care este incidentă în cauză, cu cea a art. 71 alin. (2) din O.U.G. nr. 50/2010, reiese că instanța competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite este Judecătoria Sectorului 1 București, prin raportare la sediul reprezentantului legal în România al debitoarei, D. S.R.L., din București.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2022.