ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1578/2022

Ședința publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra conflictului de față constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reștița, la 19.11.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B., pentru încălcarea articolului 22 alin. (1) din Constituție privind dreptul la viată, precum și dreptul la integritate fizică și psihică.

La 10.12.2020, reclamantul a depus o precizare, prin care a învederat faptul că nu solicită daune pentru atingerea adusă demnității sale, ci dorește plata cheltuielilor de judecată și plata unor despăgubiri în valoare de 25.000,00 RON/lună, care să înceapă după două zile de la primirea de către pârât a chemării în judecată de la instanță, două zile fiind suficiente pentru ca acesta să-și dea demisia în mod public.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1922 din 08.12.2021, Judecătoria Reșița a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, și a declinat, în favoarea Judecătoriei Cornetu, competența de soluționare a acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Reșița a reținut, în esență, în raport de obiectul cererii și art. 107 C. proc. civ., ă, în speță, competența teritorială este de ordine privată și a fost invocată de către pârât prin întâmpinare, astfel că aceasta aparține instanței în raza căreia domiciliază pârâtul - Judecătoria Cornetu.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Cornetu a pronunțat sentința civilă nr. 221 din 03.05.2022, prin care a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În motivare, s-a reținut, în esență, că din interpretarea coroborată a prevederilor art. 107 și art. 113 C. proc. civ. cu cele ale art. 116 din același cod, rezultă că în cazul cererilor de chemare în judecată având ca obiect răspundere civilă delictuală, reclamantul are dreptul la alegere între instanțe deopotrivă competente: instanța de la domiciliul pârâtului, cea de la locul săvârșirii faptei, respectiv instanța de la locul producerii prejudiciului.

Or, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Reșița, reclamantul și-a exercitat dreptul de a alege între instanțe deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la locul producerii prejudiciului.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul a învestit Judecătoria Reșița cu o acțiune în răspundere civilă delictuală, solicitând obligarea pârâtului la acordarea de daune morale pentru prejudiciul încercat de reclamant începând cu data de 22.04.2022, ca urmare a lipsei unei demisii a pârâtului din funcția publică deținută.

Fiind vorba de o competență teritorială, regula generală consacrată de art. 107 C. proc. civ., conform căreia cererea se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul, devine alternativă cu dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 din același cod, care stipulează că, în materia răspunderii civile delictuale, competența aparține instanței "în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul…".

În ceea ce privește instanța în a cărei circumscripție se află locul producerii prejudiciului, Înalta Curte reține că este competentă să soluționeze cauza instanța în a cărei rază teritorială s-a produs lezarea valorii sociale ocrotite, respectiv prejudiciul nemijlocit, care, în circumstanțele particulare ale cauzei, în care se reclamă producerea unui prejudiciu cauzat de lipsa unei demisii a pârâtului din funcția publică deținută, locul producerii acestuia coincide cu locul situării reclamantului la data formulării acțiunii introductive de instanță, 22.04.2022, respectiv în orașul Reșița, acolo unde pretinsa fapta săvârșită are potențialul de a-i afecta imaginea sau de a-i aduce atingere onoarei și reputației reclamantului.

Prin urmare, rezultă că prejudiciul s-a produs în circumscripția teritorială a Judecătoriei Reșița, aceasta fiind instanța competentă teritorial să soluționeze pricina conform art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Totodată, în speță, sunt incidente și dispozițiile art. 116 C. proc. civ. în sensul că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente". Aceasta semnifică faptul că, prin manifestarea de voință în sens procesual de a înregistra, pe rolul Judecătoriei Reșița, acțiunea având ca obiect acordarea despăgubirilor morale cauzate prin fapta ilicită a pârâtului, reclamantul a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.

Pentru considerentele înfățișate, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Reșița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2022.